Trends HRB TrendsHRB, septembrie 2017 | Page 13

soiurilor locale, dar și să facă vânzări. „Pentru cramele mici și mijlocii, turismul viticol este important și pentru faptul că le ajută să își vândă vinul cu cash. Trei sferturi din crame care fac enoturism au magazin la ieșire. Producătorii mici își pot vinde și 20-30% din producție direct la cramă“, explică Alina Iancu. Implicarea în promovarea enoturismului Turismul viticol este, la rândul său, unul sezonier. În afară de perioada care începe în luna iulie și se termină la jumătatea lui octombrie, vorbim de turism de weekend, cu vizite de vineri până duminică, în cazul în care sunt locuri de cazare. Chiar și în aceste condiții, vizita la cramă trebuie făcută cu rezervare prealabilă, altfel crama poate fi închisă publicului. Dacă inițiative individuale de promovare a turismului viticol din România există, proiec - tele comune sunt destul de rare. „Cramele trebuie să se unească și să promoveze soiurile autohtone. Să se promoveze împreună, să facă pachete turistice comune, să se folosească de mâncarea locală, de producători locali de brânzeturi și mezeluri“, susține fondatoarea Revino.ro. Giancorrado Ulrich, președintele cramei Vitis Metamorfosis din podgoria Dealu Mare, con sideră însă că producătorii de vin au înțeles, în ultimul timp, că este mult mai avantajos să coopereze între ei. „Sunt încrezător că în viitor vor fi implementate proiecte comune și în domeniul enoturismului“, afirmă acesta. Executivul ambWine consideră, la rândul său, că ar trebui susținut un concept mai larg, de drumuri ale vinului, care să încurajeze diversitatea, iar publicul să aibă de unde alege, însă consideră că și o infrastructură rutieră mai bună ar ajuta. „Dacă România ar reuși să finalizeze și planurile de extindere și modernizare a infrastructurii, cu autostrăzi și drumuri naționale, atunci și turiștii străini ar fi mult mai atrași să vină și, implicit, eno - turismul ar avea de câștigat“, completează Victor Ciupercă. Republica Moldova, exemplu de good practice în enoturism Potrivit unei statistici realizate de CrameRomania.ro, sunt peste 70 de crame care practică turismul viticol, iar dintre acestea 14 au și locuri de cazare. „Crește numărul de crame, propietarii acestora investesc în amenajarea de spații de cazare, săli de degustare, creează facilități pentru servirea mesei, organizează tururi în vie, asigură personal calificat“, afirmă reprezentanții Halewood Wine & Spirits. Exemple de crame cu facilități de cazare a turiștilor sunt Halewood, cu Pivnițele Rhein de la Azuga, crama Balla Geza din podgoria Miniș din județul Arad sau Crama Avincis din podgoria Drăgășani. Alte crame precum Domeniile Panciu, Vitis Metamorfosis sau Liliac au proiecte în curs de finalizare sau sunt în căutare de parteneri pentru dezvoltarea acestora. Eugen Odainii, enolog la Domeniile Panciu din județul Vrancea, crede că turismul viticol s-ar dezvolta mai mult dacă ar fi crame care ar oferi turiștilor facilități complete. „Sunt crame care organizează doar degustări și nu au spații de cazare sau restaurant. Altele au cazare și nu au restaurant și tot așa. În România nu există complex turistic cum sunt, spre exemplu, cele din Republica Modova (Chateau Purcari, Chateau Vartely, Castel Mimi), unde oaspetele poate beneficia de toate serviciile“, afirmă reprezentantul Domeniile Panciu. Pe de altă parte, nici operatorii economici nu sunt interesați să aibă personal special dedi - cat serviciilor de turism viticol. „În Republica Moldova fiecare cramă care practică acest business are un departament de turism, chiar o agenție de turism proprie (Chateau Vartely), în care activează minim trei persoane: tourism manager, event manager, corporate tourism representative. Ei se ocupă de promovarea serviciilor, organizarea de tururi, colaborarea cu agențiile de turism la nivel național și internațional. În România este bine și dacă există măcar o persoană în companie care se ocupă exclusiv de promovarea serviciilor turistice“, adaugă Eugen Odainii. x Proiecte enoturistice l Halewood - Conacul Urlățeanu si Pivnițele Rhein Halewood România este una dintre primele crame care au ințeles potențialul enoturismului pentru industria vinului. „Halewood a crezut încă de acum mult timp în acest segment, care oferă o valoare adăugată consumatorilor de vin, facilitând apropierea și înțelegerea mai îndeaproape a procesului de producție a vinului, a importanței oamenilor în acest proces și a elementelor care definesc un vin de calitate“, afirmă reprezentanții companiei. La Conacul Urlățeanu, o casă boierească ridicată în 1922, achiziționată de Halewood în 2000, oaspeții află despre procesul de maturare a vinului în baricuri și despre cum se păstrează vinurile îmbuteliate în vinotecă, sunt inițiați în arta degustării și degustă mai multe sortimente de vin. La sfâr - șitul vizitei și degustării, dacă se dorește, se poate servi prânz ul sau cina. În cadrul Pivnițelor Rhein&CIE, înființate la Azuga în 1892, cea mai veche locație din România unde se produce fără întrerupere vinul spumant după metoda tradițională, Halewood a amenajat Pensiunea Rhein, de trei stele. Lucrările de renovare și modernizare au transformat acareturile și spațiile cramei în 16 camere de oaspeți, un restaurant cu două saloane, un mic muzeu și un magazin de vinuri. De asemenea, printre facilitățile de agrement oferite turiștilor se numără teren de badminton și volei, tenis de masă, foișor cu două zone de barbeque. l Domeniile Panciu Localizate în județul Vrancea, Domeniile Panciu se află în ultima etapă a proiectului enoturistic, finalizat în proporție de 75%, a cărei investiție se ridică la 700.000 de euro. Complexul turistic are un hotel de patru stele cu 27 de camere, un tasting room cu o capacitate de 80 locuri, un resta - urant a la carte cu o capacitate de 120 locuri, spațiu pentru conferințe cu o capacitate de 80 de persoane, terasă de vară cu acoperiș retractabil și pereți laterali de sticlă cu o capcitate de 200 de locuri, piscină cu terasă și pool bar, centru spa (saună, echipamente fitness, cabinet masaj), pistă pentru biciclete prin vie cu o lungime de aproape 10 km, teren de tenis realizat conform standardelor ATP, spații de joacă pentru copii, zonă de entertainment (biliard, tenis de masă). Cei care vor veni la Domeniile Panciu vor putea face și tururi cu degustare la cramă, la fabrica de sucuri Ana Are, vizitarea plantațiilor de afine, cătină și a livezilor. Pachetele turistice oferite vor fi în două variante: all inclusive și a la carte. l Vitis Metamorfosis - Conacul Fințescu Vitis Metamorfosis, afacere deținută de Marchesi Antinori, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Italia, a achiziționat, în urmă cu trei ani, conacul care a aparținut familiei Fințescu și care se află în mijlocul viei Colțul Pietrei, deținută de producător în localitatea Năeni. „M-am îndrăgostit de conac încă de prima oară când am fost să vizitez via noastră de acolo“, susține Giancorrado Ulrich, președintele Vitis Metamorfosis. Clădirea a fost achiziționată cu 70.000 de euro, însă refacerea acesteia și integrarea în circuitul turistic presupune o investiție care ar putea ajunge la 500.000 de euro. Din acest motiv Vitis Metamorfosis colaborează cu o companie de top din industria ospitalității pentru găsirea celui mai bun concept prin care să pună în valoare potențialul clădirii și al cramei. l Liliac Crama Liliac are, în mijlocul viilor de la Bățos, un lodge realizat în stil minimalist unde organizează degustări și evenimente private. „Proiectul enoturistic de la Bățos este un vis vechi. Avem deja discuții cu potențiali parteneri și am demerat deja studiile tehnice necesare“, afirmă Victor Ciupercă, CEO-ul ambWine, companie care deține crama Liliac. Astfel, producătorul intenționează să realizeze 10-12 unități de cazare indepen - dente de câte două - patru locuri. Turiștii interesați vor putea petrece două - trei zile izolați de zgomotul urban, în mijlocul viei, al dealurilor și pădurilor din zonă. Facilitățile vor fi de nivel rustic-tradițional, cu mic de - jun pe terasa cabanelor, cina comună la foc de tabără, muzică și so cia li- zare. Valoarea estimată a proiectului este undeva la 600.000 de euro. www.trendshrb.ro 13