FOOD TRENDS HRB
Comportament consum
Este timpul micului dejun
MIHAIL TĂNASE
Creşterea în popularitate a micului dejun
servit în oraş l-a făcut să fie tot mai
prezent în ofertele restaurantelor, unele
dintre ele optând pentru menţinerea
preparatelor specifice mesei de dimineaţă
în meniu pe toată durata zilei.
S
ervirea micului dejun în oraş nu este, cu siguranţă, o
noutate, dar nici nu are o istorie îndelungată. „Până
acum ceva vreme, noi, românii, nu aveam mai deloc
acest obicei de a lua masa de dimineață în altă parte decât în
bucătăria proprie“, spune Ramona Popescu, marketing manager
al grupului City Grill.
Creşterea restaurantelor pe acest segment nu ar fi putut fi
susţinută doar de cei care îl văd ca pe un răsfăţ. Majoritatea celor
care frecventează cafenele şi restaurante pentru a mânca la orele
dimineţii sunt corporatişti, freelanceri sau oameni de afaceri care
corelează micul dejun cu o întâlnire.
„Principalul factor de influenţă a consumului de mic dejun este
creşterea păturii de mijloc, clasa celor care sunt în mişcare,
pătura de oameni cu o situaţie profesională bună, cu perspective.
Eu cred că micul dejun în restaurant este acel mic dejun pe care
n-ai avut timp sau chef să îl mai consumi acasă, din diverse
motive. Altfel spus, atunci când oamenii mănâncă măcar un ou
fiert acasă, la micul dejun, vor mânca şi în oraş, din când în când,
pentru a mai scuti un sfert de oră de pregătiri sau de tigăi
murdare acasă“, apreciază Elena Platon, proprietara
restaurantului Beautyfood din centrul Bucureștiului.
În cazul Simbio, situat tot în zona centrală a Capitalei, cei mai
mulți dintre clienţii care comandă micul dejun în prima parte a
zilelor lucrătoare și-au fixat întâlniri de business în restaurant sau
sunt persoane care vin și lucrează câteva ore fără întrerupere.
„Sunt zile când se desfășoară diverse ședințe de lucru la mic
dejun în camerele Simbio, pentru un plus de intimitate“,
precizează Iulia Younis, co-proprietara restaurantului.
Situația se schimbă însă la sfârșit de săptămână. „În weekend
suntem o destinaţie preferată pentru oamenii tineri, cei mai
mulţi activând în industriile creative, dar şi pentru familiile cu
copii“, susţine Oana Lăpădat, proprietarul restaurantului
Frudisiac din Dorobanţi.
Un alt factor care a determinat creşterea numărului celor care
preferă să ia micul dejun în oraş este şi contactul crescut cu
Occidentul. „În cultura vestică există un adevărat cult pentru
micul dejun, care în România a ajuns și sub forma ofertelor
specifice, ca english breakfast sau micul dejun de inspirație
franțuzească“, adaugă Ramona Popescu.
Creşte potenţialul de vânzare
Specific mai degrabă cafenelelor și bistrourilor, micul dejun face
obiectul unei reevaluări și din partea restaurantelor. „Micul dejun nu
aduce neapărat o creştere a profitului, cât ajută mult la loializare,
precum şi la rulaj“, consideră Sorin Stoian, co-proprietarul Fior di
latte, situat în zona Primăverii din nordul Bucureștiului.
În schimb, micul dejun are un factor de sezonalitate mai ridicat
în restaurant decât celelalte mese ale zilei. „În restaurante,
singurul factor de variaţie cu adevărat important este vremea de
afară. Dacă pe 14 merge fabulos, iar pe 15 ninge, toată
activitatea scade dramatic, fiindcă oamenii nu mai ies. Sau,
dacă ies, o fac mai târziu, când este mai multă lumină, mai cald.
Aşa că micul dejun este prima masă pe care oamenii o sacrifică
dacă vremea este urâtă“, apreciază Elena Platon.
De exemplu Caju, proiectul lansat la sfârşitul anului trecut de
către Joseph Hadad, va introduce oferta pentru micul dejun odată
36
martie 2017