Trends HRB Trends HRB, martie 2017 | Page 33

tronomia gastronomiei, în care oameni de știință și bucătari geniali, printre care Heston Blumenthal, Andoni Luis Aduriz sau Eneko Atxa, și-au prezentat cercetările. Ca să vă faceți, însă, o idee, în numărul următor vom avea articole despre acțiunile ce trebuie făcute pentru a obține o mâncare sănătoasă, este prezentată o nouă familie de înghețată, se discută cum anxietatea, neplăcerile și emoțiile negative pot influența ingestia de mâncare, se analizează cunoștințele și atitudinea tinerilor foodies din Italia, se evaluează calitatea nutrițională, textura și cum se simt biscuiții cu spanac și se studiază posibilitățile consumatorilor cu boala celiacă din Brazilia. Cum a apărut revista? Ideea s-a născut în urma unei întâlniri între oamenii de știință și bucătari în anul 2005. O parte din echipa de creație a restaurantului Mugaritz a venit să îmi facă o vizită la fostul meu loc de muncă (un centru de investigații alimentare, care se numește AZTI-Tecnalia). Ceea ce au văzut în cadrul laboratoarelor noastre i-a atras extrem de mult pentru că își doreau să aplice cunoștințele științifice din laborator în bucătăria lor, în preparatele lor. Noi, la rândul nostru, am văzut o oportunitate în a aplica abilitățile lor senzoriale și creativitatea de care dădeau dovadă, în conceperea unor produse noi. A fost dragoste la prima vedere în urma căreia s-au născut farfurii și produse alimentare extrem de interesante. La scurt timp, echipa de bucătari și-a dat seama că ar fi mult mai bine, din diverse motive, să consemneze noile lor concepte culinare într-o revistă științifică. Primul dintre aceste motive este că revista respectivă s-ar adresa comunității de specialitate și, pe de altă parte, pentru că rezultatele gătitului sunt mult mai bune dacă i se aplică o metodă științifică. Care este publicul țintă al revistei: oameni din mediul științific-universitar, bucătari etc? La început ne gândeam că această revistă va fi citită de profesioniștii din lumea gastronomiei, dar și de oamenii de știință interesați de interacțiunea dintre știință și bucătărie. Însă realitatea ne arată că plaja cititorilor este mult mai largă. Bineînțeles că ne atingem targetul inițial, dar pe lângă aceștia mai avem studenți și oameni care au tangențe cu aceste două domenii sau oameni pasionați de subiectele discutate. Care sunt cele mai importante informații pe care articolele din revistă le-au scos la iveală de-a lungul timpului? Cred că sunt foarte multe informații importante. Lucrări cum ar fi cea a lui Alex Atala care arăta un nou ingredient de folosit în bucătărie (priprioca - o ciupercă) sunt foarte importante în perioada asta. O altă lucrare interesantă este cea a lui Dan Felder (de la restaurantul Momofuku) despre fermentația din New York. Cercetări practice din bucătărie cu privire la vid făcute de Massimo Bottura sau eliberarea controlată a aromelor a lui Eneko Atxa, lucrări despre sațietate sau alimentele aerate, descrierea procesului creativ a lui Will Goldfarb sunt printre cele mai interesante subiecte. Dar lista poate continua mult. Cine poate să trimită articole către Jurnalul Internațional de Gastronomie și Științele Alimentelor și care sunt criteriile de selecție ale acestora? Orice om de știință sau bucătar poate trimite articole către revistă. Principalul criteriu de selecție îl reprezintă noutatea acelei cercetări și existența unor dovezi clare ale interacțiunii dintre știință și bucătărie. Pot fi trimise, însă, și lucrări bibliografice cu privire la o tematică anume. Câte articole primiți lunar și de unde provin autorii lor? Primim foarte multe articole în fiecare lună, dar toate trec printr-un proces de filtrare. Sunt foarte multe articole ale căror tematici se referă numai la știința alimentară, iar pe acestea ne vedem nevoiți să le respingem pentru că nu răspund cerințelor noastre, obiectivelor noastre. Un alt filtru poate respinge o lucrare din cauza lipsei unei calități corespunzătoare a textului sau a rigorii științifice, pentru că vrem ca articolele noastre să fie la cel mai înalt nivel, comparabile cu articolele din orice jurnal științific din lume. În ceea ce îi privește pe autori, aceștia sunt din toate colțurile Planetei, dar în special din America de Nord și de Sud și din Europa, deși și autorii din Asia încep să prindă mult teren. Acest fapt ne bucură, pentru că avem ocazia să intrăm în contact cu o gastronomie foarte interesantă. Așa că putem spune că este vorba de o revistă globală. Care sunt cele mai abordate domenii în revistă? Cam tot ce îți poți imagina legat de știință și gastronomie. Ne interesează toate articolele legate de știința alimentelor, tehnologia alimentară, tehnicile culinare, microbiologia (o ramură foarte exploatată în zilele noastre datorită diverselor experimente cu fermentația realizate de multe restaurante), analiza senzorială. Un alt câmp de interes, care începe să se dezvolte, este cel al neuroștiințelor și psihologiei, în cadrul cărora gastronomia joacă un rol important, pentru a se putea apropia și înțelege vastul domeniu al percepției senzoriale. Dovada acestui interes a fost workshopul organizat în Spania, în cadrul Centrului Culinar Basc, cu tematica neuroștiinței și Care este experiența profesională a echipei editoriale? Suntem profesioniști în gastronomie, oameni de știință (toți având legătură într-un fel sau altul cu lumea culinară), sociologi, psihologi, ant ropologi, istorici și ziariști. Încercăm să acoperim toate câmpurile de studiu ale revistei. Care sunt motivele pentru care cineva din domeniul restaurantelor ar trebui să citească acest jurnal? Orice om de știință, înainte de a începe o lucrare de investigație sau crearea unui produs trebuie să facă un studiu, să citească o bibliografie despre tema respectivă. Astfel ajunge cât mai departe cu tematica pe care și-a propus-o. Noi credem că același lucru ar trebui să se întâmple și cu un profesionist din zona gastronomiei. Iar pe de altă parte, credem că potențialul creativ al unei persoane se dezvoltă din cunoaștere. Faptul de a ști toate minunățiile culinare și științifice care se petrec în toată lumea este un avantaj incomensurabil. x International Journal of Gastronomy and Food Science l A luat naștere empiric, în urma cercetărilor din zona științei alimentare a unei echipe interdisciplinare. l Unul din cei doi editori șefi ai revistei este Dani Lasa, coordonatorul echipei de cercetare a restaurantului Mugaritz. l Abordează subiecte de la tehnici culinare la microbiologie și neuroștiințe. l Autorii articolelor sunt din toată lumea. l Este locul unde descoperirile din domeniul gastronomie și științelor alimentare apar pentru prima dată, așa cum sunt cele legate de ciuperca priprioca, făcute de Alex Atala, de exemplu. www.trendshrb.ro 33