Digitalizarea în bucătăriile profesionale se traduce prin utilizarea de echipamente precum cuptoarele combi , de exemplu , care au un număr extins de programe , cu ajutorul cărora se pot prepara şi controla diferite tipuri / stiluri de gătit .
industriale , ar putea fi transferate prin simulări 3D în faza de planificare , pentru a găsi cele mai bune variante de construcţie şi raportul optim între implementare şi costuri .
O privire îndrăzneaţă în viitor
Să facem un exerciţiu de imaginaţie , presupunând că ne aflăm în bucătăria viitorului . Aici , toate materiile prime şi ingredientele se livrează către o unitate de stocare , fiind împărţite în funcţie de temperaturile de stocare . Când chef-ul activează o reţetă în calculator , recipientele de depozitare eliberează cantităţile necesare de produs , care sunt livrate de unităţi de transport automate . Acestea le transportă prin intermediul unei tehnologii speciale , către unităţi de producţie hibride , operate alternativ cu electricitate sau gaz . În acelaşi timp , sistemul de gătit activează programul necesar , iar echipamentele verifică
singure dacă toate componentele reţetei sunt disponibile , ulterior demarând procesul de preparare şi controlându-l până la final . Sistemul de management al resurselor controlează consumul de energie şi apă al echipamentelor , echivalându-l la nivelul de cost presetat . Mai mult , acesta va optimiza emisiile , ţinând sub control gradul de poluare . Dacă alimentele necesită blastchilling sau blast-freezing , ele vor fi trimise către unitatea de refrigerare şi plasate în chiller sau flash freezer , care beneficiază de control automat separat . Dacă alimentele trebuie ulterior porţionate , acestea vor fi trimise , cu ajutorul radiofrecvenţei ( RFID ) către farfurii , gata tăiate , cu ajutorul sistemului automatizat . În cazul în care masa este servită în restaurant , preparatele sunt aduse la bancul de servire şi livrate către clienţi de către roboţi , prin simpla apăsare a unui buton , respectând normele de igienă . Dacă un client doreşte o porţie mai mare , acesta va apăsa butonul de două ori . Fiecare oaspete va avea propriul cod QR , cu ajutorul căruia se determină procedura de plată ( Paypal , card credit ), iar plata se efectuează printr-o simplă scanare a codului . Îşi doreşte oare cineva o bucătărie profesională atât de dezumanizată ? Nu ! Vom ajunge în acest stadiu în viitor ? Cel mai probabil că da . Se va implementa oare sistemul , măcar parţial , în bucătăriile horeca ? Mai mult ca sigur !
Cum se evită risipa de hrană ?
Există multe posibilităţi pentru un bucătar profesionist să-şi transforme bucătăria într-una „ mai verde “, chiar şi fără a achiziţiona echipamente noi . Acest proces presupune evitarea risipei de hrană , în timpul etapei de preparare , dar şi prin încurajarea clienţilor în acest sens . Potrivit organizaţiei United Against Waste ( UAW ), o treime din preparatele culinare generate anual sunt aruncate , în condiţiile în care aproximativ 900 milioane oameni trăiesc la limita subzistenței . Industria restaurantelor este şi ea afectată : în Germania , de exemplu , aproximativ două milioane de alimente sunt aruncate anual de către operatorii horeca , potrivit UAW , dar aproximativ 50 % din aceste pierderi ar putea fi evitate . Printre paşii care pot fi urmaţi pentru a reduce risipa hranei se numără servirea de porţii mai mici ( cu posibilitatea comenzilor suplimentare ), efectuarea unei analize în privinţa risipei de hrană , implementarea unui lanţ de refrigerare constant , sau controlul precis al mărfurilor şi materiilor prime folosite . x
28 martie 2017