2015, fiind fabricate aici. Pentru a-și spori
prezența, Heineken a lansat, anul trecut, și
două branduri locale, Cidru Mândru și
Livada Secretă, produse din mere
românești la fabrica grupului din Miercurea
Ciuc. În plus, Heineken a mai adus, anul
trecut, gama Blind Pig, un cidru cu note de
băuturi spirtoase.
Celălalt jucător important de pe piață este
United Romanian Breweries Bereprod
(URBB), care a intrat pe piața românească,
tot în 2015, cu cidrul Somersby, produs tot
în Bulgaria. De asemenea, Ursus Breweries
a lansat, în 2016, brandul Kingswood pe
piața românească, un cidru de mere cu malț
de orz fabricat în Republica Cehă. Cele trei
companii internaționale dețin aproximativ
80% din vânzări. În categoria cidrului a mai
intrat și liderul pieței românești a
spumantelor, Zarea, care a lansat, în 2016 ,
brandul Dacic în mai multe variante de
arome, gândit în special pentru retail.
Tot în retail vinde cea mai mare parte a
producției de cidru și compania Natura,
cunoscută în special pentru sucurile
naturale Ana Are și vinurile Domeniile
Panciu. Natura este unul dintre producătorii
care pun accentul pe calitate, cidrul Ana
Are fiind obținut doar din fermentarea
sucului de mere provenit din livezile
companiei din localitățile Țifești și
Bizighești din județul Vrancea.
Un stil de producție similar are și cidrăria
Clarks din Lerești, de lângă Câmpulung, un
start-up dezvoltat de scoțianul Alan Clark.
Cidrul Clarks este produs din mere
achiziționate de la producători locali din
zona Muscelului și a fost lansat pe piață în
toamna anului 2015, numărul sortimentelor
ajungând în prezent la șase.
Un alt start-up este Transylvania Brew,
business dezvoltat de Sergiu Mureșan și
Daniel Crișan în localitatea Zimbor din
județul Sălaj. Cei doi au lansat pe piață, în
vara anului trecut, cidrul de mere Harvester
și se pregătesc să scoată la începutul
acestei veri și un cidru de pere. Pentru
cidrul de mere folosesc mere aduse din
Polonia, iar pentru cel de pere utilizează
suc natural adus din Austria. Antreprenorii
poartă însă discuții pentru a achiziționa
fructe și din România.
Pe segmentul cidrurilor de import activează
și un importator de branduri independente
de bere, care aduce, din 2015, marca de
cidru englezesc Brothers, a cărui ofertă
include un singur sortiment de cidru de
mere și mai multe de cidru de pere cu
diferite arome.
Creșterea continuă
Raportat la bere, vânzările de cidru
reprezintă o piață de nișă, însă dacă piața
berii și-a cam atins potențialul maxim, cea
de cidru continuă să crească. „Principalul
factor pentru evoluția sa foarte bună la
nivel local îl reprezintă gradul de
deschidere al consumatorilor români
pentru băuturile ușor alcoolice și credem
că piața este încă în creștere. Publicul
român este interesat de a încerca noile
produse din această piață și de a fi un early
adopter“, susține Paul Markovits.
Heineken, prezent cu cinci branduri,
continuă și în acest an să își lărgească
portofoliul adăugând la gama Strongbow o
nouă aromă, cea de pere verzi. În cazul
companiei Natura, după ce anul trecut a
vândut 10.000 de litri, în 2017 vrea să
dubleze cantitatea livrată pe piață. Clarks
și-a dublat portofoliul de cidruri încă din
toamna anului trecut, capacitatea de
producție fiind deja majorată de la 70.000
de litri la 120.000 de litri pe an. După
lansarea celui de-al doilea sortiment,
proprietarii cidrăriei Harvester vor, la
rândul lor, să își majoreze capacitatea de
producție prin achiziționarea unui tanc de
fermentare cu o capacitate de 6.000 -
10.000 de litri și, ulterior, a unei linii de
îmbuteliere.
O altă modalitate de vânzare și
popularizare pentru micii producători sunt
și festivalurile, atât Harvester cât și Clarks,
care a vândut peste 1.000 de pahare de
cidru, fiind prezente anul trecut la Craft
Beer Festival. x
Acciza la cidru
În prezent, acciza este zero. Aceasta a fost
eliminată în noiembrie 2013, pentru cidrul
de mere și cidrul de pere, în timp ce
pentru celelalte băuturi fermentate liniștite
a scăzut de zece ori, de la un euro la 0,1
euro pe litru.
Nivelul accizei de un euro pe litru pentru
cidru a reprezentat principalul motiv
pentru care cidrul aproape că a lipsit de pe
piața românească și nu a existat interes
din partea vreunui producător local pentru
această categorie.
Producătorii locali
găsesc mai greu
parteneri în horeca
Distribuția cidrului în horeca este strâns
legată de contractele încheiate cu
barurile și restaurantele de către
producătorii de bere care au și cidru în
portofoliu. De partea cealaltă, micii
producători pun accentul mai mult pe
calitatea ingredientelor, pe metodele de
fabricație, dar nu au bugete de marketing,
accesul lor fiind limitat în locațiile horeca.
„Problemele întâmpinate în privința locaţiilor
horeca sunt legate de modalitatea de
colaborare pe care unii parteneri o au cu
marii industriaşi, care este de înţeles pe de o
parte. În al doilea rând, avem nevoie de un
anumit timp şi investiţii pentru a ne face
cunoscuți, multe locaţii necunoscând încă
cidrul nostru. Şi în ultimul rând cidrul este un
produs nou în România, unde nu avem
tradiţie“, crede Sergiu Mureșan de la
Transylvania Brew.
Acesta este și unul dintre motivele pentru
care Natura vinde cidrul în special în marile
lanțuri de retail. În cazul Clarks, ponderea
vânzărilor de cidru este de 75% în horeca,
fiind distribuit în aproximativ 50 de locații la
nivel național, mult sub nivelul competitorilor
mai mari. Potrivit lui Alan Clark, majoritatate
locațiilor interesate de cidrul Clarks, îl caută
ele pe antreprenor. Împreună cu Martin
Dixon, care aduce cidrul Brothers în
România, Alan Clark deține și un bar
sezonier la Food Hood, pe strada Șelari din
centrul vechi al Bucureștiului.
www.trendshrb.ro
41