SECESSION SAU
ART NOUVEAU?
E O ÎNTREBARE AFLATĂ TOT
MAI DES PE BUZELE
ORĂDENILOR ÎN ULTIMUL TIMP.
INTERESUL PENTRU ASEMENEA
FINE DISTINCŢII STILISTICE...
… a crescut vertiginos de când ora‐
sul s-a autodeclarat "Capitala Art
Nouveau a României". În traducerea
germană a ghidului turistic editat de
Primăria Oradea a apărut şi un al
treilea termen: "Oradea - Rumänien
Hauptstadt des Jugendstils".
Şi astfel, răsfoind ghiduri şi pro‐
grame de dezvoltare de ultimă oră,
explicaţia pentru interesul crescând
pentru arta creată în primul deceniu
al secolului XX devine transparentă:
Oradea a descoperit, în sfârşit, ca are
un preţios patrimoniu arhitectural
ce o îndreptăţeşte să stea la masa
elitei culturii europene. Şi la masa
turismului european, evident. Acest
patrimoniu cu amprentă deopotrivă
modernă şi imperială este rezultatul
unui boom economic apărut în ul‐
timii ani ai secolului XIX. Ca şi în
întreaga Europă, familii bogate de
industriaşi, în special evrei, au de‐
clanşat un fenomenal avânt eco‐
nomic însoţit de un spectacol ur‐
banistic şi artistic pe măsură. Acest
spectacol a reuşit sa supravieţuiasca,
iată, mai bine de un secol, trecând
peste două războaie mondiale şi
mediului virtual, bogăţia patrimoni‐
ului architectural orădean, cu splen‐
dorile sale, dar şi cu tarele sale. În
Oradea nu se păşeste doar pe petale
de roze şi pe lujeri de lalea când vine
vorba despre acest subiect. Ţinând
cont de varii asperităţi, revista îsi
propune nu doar să privească cu
atenţie destinul local al acestui patri‐
moniu, ci, mai ales, să-i marcheze
poziţia în constelaţia culturii eu‐
ropene.
peste un regim comunist deloc pri‐
etenos cu moştenirea burgheză Am început prin a identiica meridi‐
"decadentă".
anul zero al acestei poziţionări.
Traiectoria sa trece prin cerul înste‐
La Oradea, la fel ca în întreaga ţară, lat îmbrătişat cu graţie in de siècle
cel mai mult a avut de suferit de străjerul casei Darvas - La Roche,
moştenirea arhitecturală în aceşti ul‐ capodoperă a Artei 1900 la Oradea.
timi douăzeci şi şase de ani, când
libertatea de a gândi s-a transformat Aşadar, Secession sau Art Nouveau ?
vertiginos în libertatea de a distruge Evident, şi - şi. Dar am optat pentru
şi a fura dintr-un patrimoniu tot ce, denumirea de Secession tocmai pen‐
temporar, într-un vid legislativ, nu tru a sublinia, plecând de la valoarea
mai avea protecţie. Între propri‐ avangardistă sui generis a Casei
etatea publică şi cea privată s-a in‐ Darvas - La Roche, puternica am‐
stalat, vreme de două decenii şi ju‐ prentă modernistă a şcolii vieneze
mătate, o gravă confuzie, însoţită de de arhitectură prezentă la Oradea,
o dezlănţuită lăcomie şi de o ire‐ fapt ce ne plasează oraşul direct pe
sponsabilitate pe măsură. Acum, în orbita marii arhitecturi europene. În
al doisprezecelea ceas, conştiinţa a c e s t s e n s , a l r e c u n o a ş t e r i i
civică a lui Homo varadiensis a real‐ europene, paşii principali au fost
izat că, spre folosul său şi al întregii deja făcuţi: Oradea este singurul
comunităţi, oraşul ar putea renaşte oras din România care este membru
din valoriicarea inteligentă a acestui în Reţeaua Art Nouveau (Reseau Art
patrimoniu, adică din cultură şi tur‐ Nouveau Network), cu sediul la
ism.
Bruxelles, şi în reţeaua Art Nouveau
European Route, cu sediul la
Sub egida Fundaţiei de Protejare a Barcelona.
Monumentelor Istorice din Judetul
Bihor, revista Secession îşi propune RAMONA NOVICOV, editor
să pună în valoare, în vastitatea