Romanian Journal of Health Manager | Page 3
Editorial
Anul 3 - Nr. 9(4)/2015
Editorial Manager
Alexandra Mănăilă
Senior Editor
Dr. Vasile Ciurchea
Comitet editorial
Prof. Dr. Marian Vladimir Constantinescu
Prof. Dr. Radu Vlădăreanu
Prof. Dr. Romeo Călărașu
Prof. Dr. Carmen Domnariu
Prof. Dr. Florin Mihălțan
Prof. Dr. Cătălina Poiană
Prof. Dr. Mircea Ioan Popa
Conf .Dr. Adela Cojan
Conf. Dr. Violeta Frâncu
Conf. Dr. Gabriel Popescu
Șef lucr. Mădălina Georgescu
Șef lucr. Dr. Florentina Furtunescu
Șef lucr. Dr. Ioana Soare
Șef lucr. Dr. Mircea Lupuşoru
Șef lucr. Dr. Vlad Budu
Asist. Univ. Dr. Mara-Laura Carsote
Asist. Univ. Dr. Mihai Mitran
Asist. Univ. Dr. Maria Silvia Trandafir
Dr. Loredana Mitran
Dr. Aurelian Udriștioiu
CEO
Alina NICOLEANU
Sales Manager
Ionuţ NICOLEANU
Communication Manager
Alexandra MĂNĂILĂ
Administrative Manager
Andreea BANEA
Editorial & Events Assistant
Valentin MIROIU
Abonamente
Telefon: 031-100.01.88
E-mail: [email protected]
Adresa:
S.C. MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L.
Electromagnetica Business Park
Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2,
Sector 5, Bucureşti
Telefon: 031 - 1000 188
E-mail: [email protected]
www.msc-ro.com
Copyright © 2015 MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L.
Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile
publicate aparţin exclusiv MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L.
Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită
sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face
numai cu acordul scris al Editurii.
ISSN 2344 – 6625
ISSN -L 2344 – 6625
Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor
aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund
de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar,
de informaţiile incluse în machete.
Foto Shutterstock & Fotolia
Alexandra
MĂNĂILĂ
Editorial Manager
Cât de sigure mai sunt joburile
din Sănătate...
Orice angajat în orice domeniu lucrează are aceleași dorințe legate de locul său de
muncă, care se traduc printr-un job sigur, și la propriu, și la figurat. Dorința angajatului la
propriu este aceea de-a avea condiții de muncă optime, astfel încât să poată să-și presteze
activitatea, fără să-i fie pusă în pericol în vreun fel sănătatea sau și mai mult viața. Desigur,
există și așa-zisele meserii periculoase, pe care le practică cei care adoră adrenalina și
care își asumă anumite riscuri. Dar amatorii de senzații tari aleg în cunoștință de cauză, de
exemplu acrobații de la circ, mersul pe sârmă, piloții de formula 1, cascadoriile la volan sau
parașutiștii, salturile mortale. Un job sigur nu înseamnă doar securitate asigurată la locul
de muncă. După anii '90 încoace „sigur’’ la figurat a devenit de fapt stabil, fiindcă o dată cu
moartea sistemului comunist a decedat și ideea de a avea un loc de muncă asigurat până la
pensie. Dacă ar fi să dăm crezare specialiștilor în Human Resources (HR), generaţiile tinere,
în special cei născuţi după 1980, vor schimba cel puţin şapte joburi pe parcursul carierei.
Alți experți din Occident chiar îi sfătuiesc pe angajați ca o dată la doi-trei ani să-și schimbe
actualul loc de muncă. Este adevărat că numărul de joburi pe care este bine să-l schimbe
un candidat de-a lungul carierei diferă în funcţie de industria în care lucrează sau pe care o
ţinteşte. Și tot la fel de adevărat e că profesioniștii din sănătate din România nu-și schimbă
joburile atât de des precum șosetele, dar trebuie să admitem că migrație de la un loc de
muncă la altul există pe piața medicală. În acest context, nici un loc de muncă, fie el la stat
și în domeniul medical, nu-i mai conferă angajatului stabilitate maximă. Oricând se poate
închide un spital, așa cum s-a întâmplat în 2010, când din cauza crizei au fost închise 61
de spitale, și angajații unității sanitare să rămână pe drumuri. Nici personalul medical care
lucrează în ambulatorii de specialitate, policlinici, dispensare, centre de sănătate, sanatorii
balneare, unităţi medico–sociale, centre de diagnostic şi tratament, cabinete medicale, laboratoare medicale nu este scutit de emoții. De aceea, dorința angajatului din sănătate la figurat rămâne stabilitatea locului de muncă. Evenimentele petrecute în anul 2015 au reliefat
că nu sunt puține unitățile sanitare din România care are nu au autorizație de securitate la
incendiu, care vor cădea la primul cutremur mai serios, care colcăie de infecții nosocomiale
și care au de-a face cu pacienți și aparținători recalcitranți ce agresează personalul medical.
În mai 2015, Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) împreună cu Fundația
CMMB ]H