Revista PP Paradigmele Postmodernitatii 3 | Page 65
Mîță Marcela
REALITY SHOW SAU „DRAMELE”
REALITĂȚII
Trăim într-o lume dominată de dorința de a
avea cât mai mult. Devenim o societate din ce în
ce mai superficială, aparența înlocuind într-o
viteză alarmatoare esența. Este ușor și
convenabil să ne gândim numai la noi, numai la
ce ne privește și ce ne interesează, manipulând
oamenii pentru propriul bine.
În timp ce societatea este distrusă încet-încet
de indiferență, un alt factor des întâlnit spală
mințile a mii de oameni. Reality show-ul sau
creatorul de „vedete” peste noapte. Emisiuni
precum „Keeping up with the Kardashians” ,
„Jersey Shore” sau ”Big Brother” (toate din SUA)
par să aibă un succes fenomenal în rândul
oamenilor de astăzi. Desigur, România nu face
excepție de la aceste emisiuni, iar reality show-
uri precum „Insula iubirii”, „Burlăcița”, „Ferma
vedetelor”(nu-i amuzant ca o prezentatoare a
pronunțat, într-o zi, „Ferma animalelor”?) sau
Schimb de mame” sunt doar preluări ieftine ale
originalelor.
Întrebarea care răsare dintr-un astfel de fenomen este de ce au un așa mare succes reality show-urile?
Explicația cea mai logică este dorința oamenilor de a se simți mai bine prin emoțiile violente, „gustând” drama
și scandalurile provocate. Numeroasele certuri și confruntări pe care aceste emisiuni le oferă stârnesc interesul
celor de acasă. Din păcate, cu cât este mai prezentă drama într-un serial, cu atât mai mult succes are.
Sunt reality show-urile atât de adevărate pe cât pretind a fi? Cu toții ne-am întrebat măcar o singură dată acest
lucru. Fără existența unui scenariu concis nu înseamnă neapărat fără existența unor indicații despre scopul final
al episodului. Pe lângă editarea strategică, reality show-urile de asemenea angajează oameni care să dea
formă acțiunii, să încingă atmosfera și să doboare așteptări. Declarații de la oameni care au participat la astfel
de emisiuni dovedesc cât de false sunt reacțiile unora și manifestările altora.
Chiar dacă astfel de emisiuni sunt reale sau mistificări, audiența pare să nu se sature de emoțiile pe care
dramele de pe ecran le oferă.
55