Revista PP Paradigmele Postmodernitatii 3 | Page 22

(ACNSAS, FOND INFORMATIV, dos. 2217, vol. 9, ff. 274-
276, apud. Flori Bălănescu - ,,Paul Goma, între vocaţia
libertăţii şi percepţia contemporanilor” în ,,Condiția
scriitorului”, p. 86). S-a creat o nouă mișcare, Mișcarea
Goma, la care unele persoane aderaseră, dar ulterior
se retraseră din cauza presiunilor Securității. A urmat
o nouă întemnițare a lui Goma, în 1977 la Rahova, apoi
exilul la Paris.  
Eugen Negrici (NEGRICI, 2008 : 140-144) arată cum
prin anii '60, încercând să fugă de rigorile paradigmei
realismului socialist, unii scriitori au explorat o zonă
neobișnuită a prozei, alegându-și ca personaje indivizi
ciudați, cu ,,suceli”, simțind de fapt nevoia de a se
îndepărta de modelul omului nou propus de regim
(unul dintre exemplele date e cazul lui George
Bălăiță).
De altfel, romanul lui Bălăiță, ,,Lumea în două zile”
(1975), deși aparent inocent ideologic, conține, în 
,,Presa vremii (din Jurnalul romanului)”, articole puse cu intenții subversive, parodice. Aproape nimic din presa
reală a vremii nu ajunge în roman, ,,realizările regimului” despre care este vorba în secvențele inserate sunt
simple utopii cu rolul de a atrage atenția asupra distanței dintre utopia politică și realitatea distopică
(,,depășind cu 26 la sută producția anului trecut” - BĂLĂIȚĂ, 2009 : 127). Se remarcă limbajul de lemn
întrebuințat în aceste pasaje: ,,omul societății noastre multilateral dezvoltate” (BĂLĂIȚĂ, 2009 : 105), ,,o înaltă și
multilaterală calificare” (BĂLĂIȚĂ, 2009 : 126), ,,energie izvorâtă din tensiunea emoțională a fiecărui om”
(BĂLĂIȚĂ, 2009 : 182). Se observă și aluzii la propaganda exagerată: ,,Pe peretele din spate, acoperit cu pânză
roșie, atârnă un portret uriaș. Marele Mahăr” (BĂLĂIȚĂ, 2009 : 200). Protagonistul romanului, Antipa, este
exmatriculat de la facultate deoarece îndrăznise să glumească pe teme nepotrivite ideologic. De asemenea, se
pune problema deținuților politic: prietenul lui Antipa, medicinistul Stavri, e consternat când cadavrul adus la
practică este al tatălui său care fusese închis politic și Marta Wiegler, prietenă veche a protagonistului, e o fostă
deținută politic, eliberată și reabilitată.  
V. Exil
Exilul românesc de după al Doilea Război Mondial a devenit deja un fenomen acceptat unanim, cuprinzând
toate implicațiile termenului.
,,EXILUL: termenul care pare să surprindă cel mai bine perioada literară 1945 – 1989 din afara granițelor țării.
Este condiționat politic, ideologic și presupune discriminarea, urmărirea, (amenințarea cu) închisoarea drept
cauze. Există întotdeauna, în cazul exilaților, un aici (alcătuit din amenințări la adresa ființei) și un acolo (definit
de problemele de integrare, neadaptare, excludere, dorință de revenire). (...)
Alți termeni utilizați în contextul menționat sunt: exilul interior (scrisul subversiv, revendicarea dreptului
individual la interpretări religioase proprii, pornind de la dimensiunea antropologică a termenului), exilul din 
12