Revista PP Paradigmele Postmodernitatii 3 | Page 12

Locul principal în programa şcolară îl deţineau poeţii Solon, Hesiod şi, în primul rând, Homer, pentru că
aceştia puteau influenţa formarea morală şi politică a viitorului cetăţean. Studiul muzicii corale şi
instrumentale (lira înaintea tuturor, dar şi harpa sau flautul) dezvoltau în tineri simţul auto-controlului, al
moderaţiei, al măsurii şi, prin formaţia corală, de pildă, al participării la viaţa colectivităţii. Imnurile şi
cântecele dedicate zeilor, eroilor sau învingătorilor la Jocurile Olimpice contribuiau, de asemenea, la
formarea şi cultivarea sentimentelor cetăţeneşti. Iar educaţia fizică le fortifica bine corpul în vederea, fie a
îndeplinirii îndatoririlor militare, fie a oricărei alte activităţi din viaţa civilă.
Tânărul ideal atenian era tăcut şi timid. Tinerii nu trebuiau să vorbească tare sau neîntrebaţi şi trebuiau să fie
respectuoşi faţă de cei mai în vârstă. Atenienii puneau accent și pe educația spirituală pentru obținerea
statuttului de cetățeni pregătiți pentru a participa la dezvoltarea cetății, implicându-se și în viață politică.
Toate aceste forme de învățământ erau rezervate numai băieților; educația fetelor, care se făcea exclusiv în
familie, se reducea la gospodărie, la tors și la țesut. Abia în perioada elenistică, femeia va putea primi o
oarecare cultură. În epoca clasică, o femeie care ar fi urmărit să-și facă o educație culturală și artistică ar fi
fost bănuită că este de o moralitate foarte dubioasă.
2