15
Efectele schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din România.
Sisteme performante de prognoză a riscului la inundaţii.
Soluţii ecologice de reabilitare a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi apărare împotriva alunecărilor de teren: proiectare ecologică, materiale <<prietenoase mediului>>".
Pe de altă parte, ca o altă soluţie privind gestionarea circumspectă a situaţiei, ar fi necesară construcţia unor canale care să dirijeze tot surplusul de apă, toate deversările mari ale barajelor în caz de inundaţii, către zonele întinse secetoase, cum ar fi Câmpia Transilvaniei, Bărăganul, iar acolo să li se găsească un rol, un folos, cea mai viabilă variantă fiind, din punctul meu de vedere, folosirea apei la irigarea terenurilor. Areale întinse se coc sub razele cotropitoare ale soarelui torid, preschimbându-se în adevărate deşerturi. Iar aceasta este doar o a doua problemă ce ţine în frâu dezvoltarea economică a României. Zona Bărăganului din întinsa Câmpie Română, altădată o imensa pădure a Vlăsiei, ce se întindea din zona capitalei şi până la malul mării, riscă să se transforme într-o zonă toridă, deşertica. Însă în ciuda acestui fapt, canalele care în timpuri ce acum par străvechi, antice, irigau toate aceste terenuri, zac în paragină, pline de mărăcini şi bălării, secate până în măduva pământului de incompetenţa de a le menţine a statului român. Dar până la elucidarea acestor probleme care în mod inconştient au devenit mistere, rămânem la pas pe un drum nesfârşit către deschiderea porţilor civilizaţiei europene. Alocăm numeroase fonduri de stat şi fonduri europene, iar mai apoi le irosim pe investiţii inutile, şi închidem, într-o oarecare măsură, economia şi turismul patriei-mumă, într-o carapace, izolând-o vădit de celelalte state şi îndepărtând-o de un statut privilegiat pe care, nici măcar acum nu i-l putem acorda.
Revista Orizonturi Literare
21