14
În oraşul Covasna, înscriind un alt exemplu pe lista soluţiilor existente, capabile să ne ferească definitiv şi să îndepărteze orice grijă în privinţa acestui aspect, pe râul omonim, în judeţul cu acelaşi nume, chiar pe teritoriul ţării noastre, dar patronat de o primărie mai previzibilă, ce a avut inspiraţia să-şi adopte mai multe măsuri de precauţie, dispune de o amenajare a râului respectiv foarte bine gândită, la bază, nereprezentând o idee foarte ingenioasă, însă o necesitate. Mai precis, au întărit malurile cu stânci masive, sudate şi îmbrăcate cu tone de ciment. Un alt detaliu semnificativ este acela că aceste ziduri se înalţă cca. 2 sau chiar 3 metri. Alte soluţii benefice ar mai putea fi construirea unor puţuri, ori a unor şanţuri de drenaj care să dirijeze apa către albia veche a râurilor. În acelaşi timp, pentru a se împiedica scurgerea apei de pe versanţii munţilor şi a acumulării sale în aval, dar şi, implicit, a alunecărilor de teren, ar trebui să se planteze arbori pentru a se înmulţi vegetaţia pe planurile înclinate, a căror întrebuinţare se ştie de către toată lumea că este foarte bună. De asemenea, s-ar putea săpa în pământ, tot în arealele cu relief montan, şanţuri de scurgere a apei, blocate cu ziduri de pietre. Chiar pe site-ul ministerului mediului apare un proiect derulat tocmai pentru rezolvarea acestei probleme, alocându-se şi fonduri, însă, dupa cum prea-bine se poate vedea, efectele întârzie să apară, dovadă clară că măsurile nici măcar nu au fost implementate sau a fost facută treabă de mântuială. Iată un citat de pe pagina web a minsterului care afirmă cele relatate mai sus: *"Ministerul Mediului a creat cadrul legal pentru diminuarea efectelor unor inundaţii de asemenea amploare. A fost elaborată prima Strategie Naţională de Management al Riscului la Inundaţii, care stabileşte măsurile care trebuie întreprinse în această activitate. (...) Stadiul implementării studiului de mediu( SEA).
Revista Orizonturi Literare
20