interviu
29
VALERIAN MIHOC: Interviu cu Maestro Eugen Doga (II)
“La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu…” (Ioan I, cap I), apoi pentru al alina pe om, ce se află încontinuu în‘’treceri şi prigoniri pe pământ, prin prezenţa scopului de al împăca cu sine – Cuvântul s-a transformat în Muzică!
„Primul lucru pe care l-a pus Dumnezeu la dispoziţia omului a fost naiul, prin care a vorbit cu lumea lui prin note muzicale – instrumentul acesta având ecouri abisale! Posibil, de aceia primul om nici nu a înţeles… Avantajul muzicilor este că nu avem nevoie de ‘’traducere pentru a le înţelege. În special azi când sunt atâtea mijloace tehnice, noi vorbim şi poate ne auzim chiar în Cosmos, dar nu ne putem înţelege… uneori. Muzica, în schimb, constituie acest suport spiritual care pătrunde direct în inima ascultătorului, este un avantaj curent foarte puternic pentru comunicare!” – maestro Eugen Doga
„A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit’’… (Ioan 11)
„Eu caut muzica ce nu se aude, la fel cum o ascultam pe mama care mai mult îmi vorbea cu ochii… Ţintea cu privirea şi te putea privi minute întregi, fără să clipească. Din ochii ei veneau romane întregi, simfonii, trăsnete, descărcări electrice cereşti, mângâieri, dar şi dulci reproşuri. Aceasta este Muzica!” -mărturiseşte Eugen Doga
– Maestro, anterior noi toţi aceia care am citit cu grija profană de a nu pierde vreun înţeles dintre rândurile dvs., plăcut surprinşi de dăruirea, talentul şi coloratura emotivă din scrisul dvs. ce se distinge măiastru, în ciuda faptului că aţi comentat despre îndeletnicirea de a scrie – „Eii, iluzii amatoriceşti!”.. Se observă că nu e întocmai aşa. De unde aveţi şi talent, cred că el poate fi „atras’’ şi către o altă latură creativă, nu numai spre muzică. Aşa după cum tot dvs. aţi spus că: altceva decât compoziţiile muzicale v-ar plictisi, căci Muzica este treaba dvs. strictă! Posibil, scrisul nu prea departe ar fi.. Vă rog, puteţi detalia?
Maestro Eugen Doga: Sunt convins că talentul e de la Dumnezeu. De la EL cred că vine toată această energie, ce se implantează într-un cip de ordinul micronilor odată cu conceperea viitorului om şi care este o” substanţă” energetică de natură cosmică care se poate dezvolta în primul rând, se poate direcţiona, specializa, dezvălui, ori dimpotrivă, chiar din start, se poate ucide. Nu întâmplător există vorba din popor (care deseori adevăr grăieşte prin prisma experienţei), anume că ‘’Dumnezeu dă, însă trebuie să mai ştii şi să primeşti acest dar’’. Omul trăieşte o viaţă întreagă şi nici nu ştie ce zace în el. Având un copil, părinţilor de nu le-ar atrage atenţia ’apucăturile’ acestui micuţ care, jucându-se alege un obiect, sau altul, doreşte să se joace într-un anumit fel şi nu aşa cum i se spune. Ori, poate sta pur şi simplu să ”mediteze” liniştit într-un colţişor din foişorul de joacă, orientându-şi privirile la o jucărie şi nu la alta, despre care s-ar presupune de către un părinte că ar ’trebui’ să-l atragă mai mult. În copilaşi deja se dezvăluie substanţa de natură cosmică, din ei poate creşte sămânţa genetică ce la timp trebuie observată şi stimulată. Copilul se apucă curios de toate şi asta-i bine. Lăsaţi-l să se preocupe de toate, dacă prin joc ajunge să facă ceva concret şi” conştient”.