proza
22
-
Andreea începe să tremure toată, nu din frica de a-l pierde pe Andrei, ci din neputință ei de a-l păstra sub influența ei.
-
Andrei scăpase din lanțurile patimei, de vraja ei afrodisiaca. O privește ca o meduză care împietrește rațiunea bărbaților, lăsându-i pe seama simțurilor înșelătoare. “Urechea te minte și ochiul te-nşeală... Ce-un secol ne zice, ceilalți o dezic” Ar vrea să întipărească proverbul ăsta în mintea oricărui bărbat care o întâlnește.
Apartamentul este gol, lipsit de viață. “Unde este ea că să-i dea culoare?” Sentimentele lui de dor se îmbină cu cele de indignare, ca o fantezie interzisă cu substraturi nebănuite. Conștientizează necesitățile impuse de decizia lui. Sensibilitatea unei relații tinere este ocărâtă și mânjită de o astfel de femeie pe care mulți o privesc ca un trofeu de aur. Această superficialitate îi trezește aversiune.
În timpul zilei, are clipe în care visează cu ochii deschiși, ai zice chiar că-i strălucesc, la speranța unei relații noi. Nu-și dorea o relație-pansament, ci o femeie pe care să o iubească și de care să fie iubit. O femeie cu care să clădească un viitor împreună, astfel îmbinându-și destinele, și cu care să formeze un întreb, făcând planuri pentru doi. Andreea a fost o dascala severă care l-a făcut să-și depășească propria condiție de băiat neexperimentat și naiv. După această experiență sufletească, Andrei a petrecut nopți albe analizând și asimilând tot ceea ce Andreea i-a oferit ca lecție. Și-a cultivat grădina, iar acum așteaptă.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Note explicative
Titlul “Andrei şi Andreea” sugerează banalitatea şi compatibilitatea personajelor. De asemenea, aceştia reflecta tipuri umane care pot fi întâlnite oricând şi oriunde. Pe parcursul acţiunii este surprinsă transformarea personajului principal de la un adult tânăr şi naiv până la ascensiunea acestuia la bărbat experimentat în vicleşugurile romantismului contemporan.
Aflată în antiteza, Andreea îl completează pe Andrei prin firea ei opusă, astfel oferindu-i acestuia o perspectivă amplă asupra perfidiei care deseori invadează cadrul romantic.
Personajul principal reuşeşte să cunoască nonvalorile care împiedică dezvoltarea unei relaţii durabile şi sensibile cu sexul opus. Cu noile sale achiziţii, aspira la o relaţie apropiată de ideal.