Revista Orizonturi Literare ianuarie 2015 | Page 17

Poezii

17

Trec zile cu ochi de aramă turnaţi

în uitarea de foc a amurgului

şi tremură-n gând

amintiri din cele neîntâmplate

pe rând

urcă aburi din ciunge visări

spre un cer de oţel

suflări pizmaşe de vânt

răscolind alte mări

niciodată aceleaşi, niciodată la fel

văd planete şi sori ameţind

mistuindu-se-n dor

scăpătând din orbite

niciodată aceleaşi, niciodată la fel

până când se aprind,

ard stinghere şi mor.

Nevermore

De mult nu mai dorm

nopţile

Sub soare aprig sau nor străveziu

e la fel

acelaşi dangăt enorm

de clopot crăpat

Mi-ascund urechile de

mugetul mucoaselor isterizate

şi rabd vârtejul de chiote

Ce demon zănatec ne-ndeamnă

la spargerea sferelor

în timpane?

Ce nălucă pripită

ne bate cap în cap

şi ne împrăştie gândurile

ca pe nişte pungi de pioneze

aruncate din înălţimea tăcerii?

Înălţimea tăcerii

În ţipăt de glande barbare

punct uleios

lihnit după urgii

după sori rupţi în două

râncedă pâclă inertă şi surdă

afurisenie de braţ greu ucigaş

gingie ingrată de mort

ca un semn rău

cât o minte zdrobită

nu şi nicicum, niciodată

ca mai ieri, nici în gând

suntem toţi scamele aceluiaşi giulgiu

sub piciorul greu şi fierbinte

al unui văzduh argilos

Fără milă! Fără milă!

nemilos univers

pui vitreg şi crud al Tăvălugului

mă-ncearcă groaza că pasul

e cel mult făcut

pentru bătutul pe loc

Hel

Trec păsări cu aripi de fier

peste câmpuri aprinse

mă tem să adorm

şi tremur şi ard

şi nu mă mai mistui

simt depărtări mute

ce nu mă cheamă

dar ştiu că trebuie mers

până la capătul firii

pe sub bolţi de cenuşă

până găsesc întunericul clipei

şi marginea hăului nepăsător

în adâncimea căruia scânteie

vârful de lance, ca un drum nemilos

pe care m-arunc, cu scrâşnet de dinţi

şi apun răsărituri întoarse

în vârf de lance, sângeriu clocot

culeg în pumn şi astfel mă duc

şi tristeţe mai mică decât

câmpuri aprinse de păsări cu aripi de fier

sângeriul meu ochi limpezit nu mai vede

Păsări cu aripi de fier

Poezii scrise de Cristian Zoicaş