Oricum, sincer să fiu, nici nu te-am plăcut! Sunt în anul 2013, şi am lângă mine un model antic. Uite-te puţin în oglindă! Nici numere nu mai ai! Ai ruginit. Unde mi-a fost capul? Te-ai întors cu spatele? Ţi-am mai zis, nu mă impresionezi deloc. Am luat o decizie, atât! Cred că o să te mai vizitez odată pe an, atunci când o să-mi iau cele necesare pentru iarnă. După cum vezi, este Martie. O să fi un ceas fără timp. Dar stai puţin... Ce îţi zic eu aici!? Tu habar nu ai la ce oră trebuie să mă trezeşti şi îţi vorbesc de anotimp? De timp?
Oricum, o să mă duc într-o altă cameră. M-am săturat de tine! Nu vreau să mă trezeşti iar atât de "corect". Haha!
(Pauză)
Nici un sunet! Aşa este cel mai bine. Fără tictac, fără alarma. Este linişte. Oricum, l-am speriat! Ce fata avea. Sper să înţeleagă până dimineaţa. Dar, cred că am exagerat puţin... L-a durut. Da! Nu
trebuia să-i fii spus că este atât de bătrân, ruginit şi i-am adus aminte şi de bunicul? Da, am făcut-o... Trebuia să-i fii zis doar despre ceasornic, sau despre pod, oricum, se sperie uşor. Am fost
nervos! Cred că mă v-a înţelege!
(Pauză) (Noaptea 2)
Prea linişte. Perfect pentru un somn bun. Dar pe la mine nu trece! Cred că este vorba despre cele două cafele băute azi la muncă.Şi mâine acelaşi lucru. Muncă, casă şi iar muncă. Credeam că ai înţeles mesajul meu, de noaptea trecută. Văd că nu zici nimic. Înţeleg, ai toate motivele să fi supărat pe mine. Dar poţi ticăii!!! Chiar îmi pare rău.Mă cunoşti, da? A fost o zi plină de stres plus prietenii lui: nervii!!!... Şi chiar vroiam să ajung acasă şi să dorm. Să întâmplat ce să întâmplat, şi tot ce am acumulat în ziua acea, a fost descărcat pe tine.Şi chiar îmi pare rău! Am vrut doar să înţelegi şi am exagerat puţin, recunosc.
>>> CONTINUAREA ÎN NUMĂRUL URMĂTOR <<<