Dimpotrivă, face ravajii. Este totul distrus, totul. Nimic nu se mai poate repara, întrucât apa duce totul cu ea. Lasă doar durere în urma ei. Suspinele încep să apară, iar liniştea este disturbată.
Ador ploaia, întrucăt atunci nu mi se pot vedea lacrimile. Nu se pot distinge din multitudinea de picături reci, dar şi sărate. Atunci pot fi eu, pot ţipa, pot cânta, pot vorbi singură, pot tăcea. Chiar dacă primesc priviri sfidătoare, nu contează. Eu sunt unde îmi doresc să fiu şi nimeni nu mă poate blama pentru asta. Şi, chiar dacă o vor face, va fi prea târziu. Eu mi-am trăit clipa şi le-am spus adio. Atât! Este îndeajuns pentru tot sângele ce curge din vene. Este îndeajuns pentru această viaţă. ADIO !
Ziua din urmă
de Voicu Geanina
A venit clipa din urmă:
Judecata îngerilor.
E ziua în care cerul stoarce droaia de îngeri
Să se bucure muribundul de credinţa lor.
Dar păcatul pământului devine glasul cruzimii.
Şi Lucifer tot înger a fost şi ne-a întors împotriva Lui,
Aşa că acum de ce să preţuim îngerii?
E război.Îngerii îşi pierd aripile şi rămân laţi pe caldarâm,
Oamenii dorm pe saltele de aripi,
Şi tot câmpul ridică spânzurători cu îngeri deşiraţi.
Doar cerul mai plânge:”Adu-mi îngerii înapoi...”