Revista Orizonturi Literare August 2015 | Page 15

Proză

15

Printre reuşitele Consiliului s-au numărat înfiinţarea Şcolii Horticole şi de Fermiere din Bucureşti, în anul 1923, pentru a educa fiicele invalizilor sau orfanele de război, precum şi crearea Casei Femeii, care îşi propunea conform statutelor să ofere “ajutor material, fizic, moral şi social mamei şi copilului”. Casa Femeii, creată după modelul celei din Belgrad, era dotată cu un serviciu de asistenţă fizică şi juridică pentru femei, o bibliotecă, o sală de conferinţe, în anul 1933 fiind inaugurat Căminul Casei Femeii, oferindu-se cazare şi masă femeilor în schimbul unor sume modice. O altă realizare a consiliului a fost şi înfiinţarea Şcolii de Auxiliare Sociale în anul 1929, care ulterior şi-a schimbat numele în Şcoala de Surori de Ocrotire, beneficiind de colaborarea cu Ministerul Ocrotirii Sociale.

În ceea ce priveşte activitatea în plan politic, Alexandrina Cantacuzino a fost promotoarea unei viziuni pe care celelalte militante pentru emanciparea politică a femeii nu au împătăşit-o. Aceasta a considerat oportună crearea unui partid independent al femeilor, pentru ca astfel să se evite intrarea femeilor în clientelele partidelor politice. Astfel, în anul 1929 a luat fiinţă Gruparea Naţională a Femeilor Române care îşi propunea să educe femeile, pentru a le pregăti pentru exerciţiul vieţii politice.

Alte reprezentante ale feminismului liberal :

Printre reprezentantele feminismului liberal se numără şi Mary Wollstonecraft, scriitoare şi filosof de origine britanică. Opera reprezentativă a acesteia este „Vindication of the Rights of Woman”, scrisă în anul 1792. În această lucrarea, autoarea susţinea ideea că femeile nu sunt mai prejos decât bărbaţii, ci că această impresie este datorată strict educaţiei mai slabe.

Alte reprezentante de seamă a acestui curent a fost Olympe de Gouges, născută în Franţa în anul 1748 şi Harriet Taylor, reprezentantă a feminismului britanic.Aceste liberale au luptat pentru dreptul la vot, muncă şi educaţie al femeilor

Concluzii

Feminismul a avut un aport substanțial în schimbarea situației femeilor și relațiilor dintre genul masculin și genul feminin. Prin lupta feministelor, drepturile civile și politice ale femeilor au fost recunoscute. O teorie critică s-a creat cu ajutorul feminismului, au luat naștere noi domenii de cercetare, au avut loc mișcări politice cu impac major asupra politicii de stat, în viața socială, privată și în mass-media. Oportunitățile pe care le au femeile au crescut zgomotos de mult, astfel încat ele au acum acces în toate domeniile, au dreptul la afirmare și la independență.

În societatea română, marcată de lipsurile din trecut pentru o mare parte din populație, feminismul pare a fi un “lux” al propriei afirmări, reprezentant al intereselor multor femei care își construiesc o viață în politică sau o viață profesională în alte domenii de activitate în concordanță cu circumstantțele în care se află.

În concluzie, putem afirma că feminismul liberal pune accentul pe egalitatea între sexe şi libertarea femeilor de a-şi decide soarta socială.