Revista Optimism Revista Optimism nr 34 | Page 9

transmiterii VHC până în 2030. Pe harta lumii VHC, România se află în grupul de 7 țări cu prevalența cea mai mare, cate- Testarea populaţiei, obiectiv OMS pentru eliminarea hepatitei C goria 2,9% - 10,2%. Cunoașterea cu exactitate a magnitu- dinii problemei infecției cu VHC la nivel național este foarte importantă și pentru estimarea necesarului de resurse și asi- gurarea bugetului necesar pentru atingerea obiectivelor pro- V iziunea OMS, cuprinsă în strategia pentru Sănătatea Globală 2016-2021, descrie o lume în care transmiterea hepatitelor virale este oprită și în care fiecare persoană care trăiește cu hepatită virală are acces la servicii de prevenire, tratament și îngrijire sigure și eficiente. Obiectivele propuse de OMS sunt creșterea procentului de persoane testate pen- tru hepatita C de la 20% la 90% și a celor tratați de la 7% la 80 % în perioada 2015-2030. Atingerea acestor obiective ar duce la eliminarea la nivel global a hepatitei C, dar suntem încă departe, obiectivele sunt greu de atins și par oarecum în afara controlului nos- tru. De aceea, o abordare la nivel regional, național și chiar la nivel micro, de populații cheie, ar permite fixarea unor obiective mai tangibile, cu obiective intermediare realizabile, care să convingă și factorii politici că alocarea resurselor a meritat (abordarea “gândește global, dar acționează la nivel local”). Pentru a face acest lucru este nevoie de mai mulți factori: cantitatea și calitatea datelor statistice, continuumul de îngrijiri, prevenția, voința politică și finanțarea. Datele statistice În 2015 s-a estimat că hepatita C are o prevalență de 2,5% la nivel global, ceea ce reprezenta un număr de 177,5 milioane de persoane. Polaris Observatory, o excelentă resursă de date statistice naționale, regionale și la nivel global, a publicat în The Lancet Gastroenterology&Hepatology 2017 o nouă estimare globală, corespunzătoare anului 2015, cu o scădere marcată a prevalenței, estimată la 1%, reprezentând 71,1 milioane de persoane infectate cu VHC. Cum, desigur, nu au fost vindecate peste 100 de milioane de persoane, această scădere majoră are alte explicații: date mai bune, raportarea viremiilor și nu a serologiilor pozitive pentru anticorpi, o analiză mai bună a datelor, estimarea unei prevalențe mai mici mai ales în Africa, o distribuție pe vârste mai corectă, creșterea mortalității prin cauze legate de boala hepatică, pre- cum și îmbătrânirea populației. Cu toate că datele sunt mai de încredere, este important să fim conștienți și de ceea ce nu știm. La nivel mondial există încă multe țări și regiuni care nu furnizează informații despre statusul infecției cu VHC, ceea ce influențează clar estimările, dar și atingerea obiec- tivului final strategic, de eliminare a puse. Estimările făcute în țările cu populație mare, mai ales, pot influența enorm estimările globale. Ca exemplu a fost dată Etiopia, cu o populație de aproximativ 120 milioane, în care prevalența infecției cu VHC a fost estimată de un studiu la 10% și de un alt studiu la 0,7%, ceea ce, în număr de persoane infectate, ar însemna 12 milioane versus 0,84 mili- oane! In acest contex, Canada, care este o țară dezvoltată (High Income Country), cu servicii de sănătate considerate excelente și cu date realiste, folosește modele (back-calcu- lation, workbook) pentru a estima hepatita C, neavând un program de screening la nivel național. Un studiu serologic făcut pe probe de ser provenite de la 10.000 de canadieni din Ontario născuți între 1945-1975 a găsit o prevalență de 1,55% a prezenței Ac anti-VHC (cea mai mare de 3% la băr- bați, născuți între 1960-1964). Extrapolând datele la întreaga populație canadiană, ar rezulta un număr de 362.129 per- soane cu Ac anti-VHC pozitivi, adică 267.975 infectate, ceea ce este mai mult comparativ cu estimările folosind modele, de 220.000-240.000. Din păcate, Canada nu este un exem- plu singular, există încă multe țări, chiar dezvoltate, care nu au realizat studii serologice și care nu au încă informații de calitate despre hepatita C. În concluzie, fiecare țară ar trebui să își stabilească drept o prioritate obținerea unor date de foarte bună cali- tate, cu aducerea continuă la zi a informațiilor, mai ales pe măsura progresării către eliminarea infecției și raportarea datelor naționale de calitate înaltă (cu acces la metodologia folosită). Citiți continuarea pe www.baylor.ro/pentru-profesionisti 9