reiese necesitatea unei diagnosticări mai eficiente), iar
171 de persoane au decedat din cauza infecţiei cu viru-
sul imunodeficienţei dobândite.
Îngrijorător este faptul că rata de transmitere a viru-
sului la partenerii neinfectaţi este de 16,95%, cu aproape
7 procente mai mult decât în anul anterior, semn că mulţi
dintre pacienţii HIV-pozitiv au nivel viral detectabil şi
transmit virusul partenerilor lor sexuali. Este necesară
susţinerea pacienţilor, rolul consilierii psihologice fiind
extrem de important, mai ales în aderenţa la tratament
a pacienţilor. Administrarea corectă a terapiei antivirale
face ca nivelul viral al pacientului să fie nedetectabil şi,
drept urmare, virusul se transmite la partenerul neinfec-
tat mult mai greu. Aşadar, rolul serviciilor psihosociale
în tratamentul pacientului infectat cu HIV este deosebit
de important, nu numai pentru beneficiar, ci şi pentru
comunitate.
La acest moment 12.247 dintre persoanele infec-
tate cu HIV din ţara noastră sunt iniţiate pe terapia anti-
virală sau li s-a administrat profilaxie post-expunere.
Principala cale de transmitere a virusului este cea
heterosexuală (sexul între bărbaţi şi femei) – 62,13%,
însă, de-a lungul timpului, România s-a încadrat în tren-
dul european în sensul că a crescut numărul de per-
soane seropozitive în categoria bărbaţilor care fac sex
cu bărbaţi, 19,21%. De asemenea, 15,31% dintre per-
soanele infectate cu HIV folosesc droguri injectabile.
Dintre utilizatorii de droguri injectabile, peste
60% folosesc heroină. În Constanţa nu a fost identifi-
cat niciun caz. Cele mai răspândite coinfecţii asociate
infecţiei cu HIV la utilizatorii de droguri injectabile sunt
cele cu virus hepatitic C (83,3%), TBC-ul (20,37%) şi
infecţiile cu transmitere sexuală (11,11%).
Cele mai multe cazuri de infecţie cu HIV au fost
înregistrate, în urma testărilor, la utilizatorii de droguri
injectabile (58,33%), la bărbaţii care fac sex cu băr-
baţii (36,36%) şi la partenerii sexuali ai persoanelor
infectate cu HIV (16,95%). Numai 0,11% dintre cazuri
au fost înregistrate la gravide şi 0,78% la bolnavi de
tuberculoză.
Din totalul persoanelor HIV-pozitive identificate în
2017, 74% sunt bărbaţi şi numai 26% femei. Cele mai
multe cazuri sunt înregistrate în categoria de vârstă între
25 şi 29 de ani (111 bărbaţi şi 36 de femei), urmând
persoanele între 30 şi 34 de ani şi cele între 40 şi 49
de ani.
Din păcate, România nu are nici în acest an o stra-
tegie naţională anti-HIV şi nici un plan clar de acţiune
pentru a depăşi problemele sugerate de datele din
raport.
Peste 43% dintre dobrogenii
infectaţi cu HIV au fost
depistaţi la Baylor
C
omisia Naţională de Luptă Anti-SIDA (CNLAS) a
publicat raportul privind infecţiile HIV-SIDA din ţara
noastră, la 31 decembrie 2017.
În judeţul Constanţa, în 2017 au fost înregistrate
37 de cazuri noi de infecţie cu HIV la adulţi şi, din feri-
cire, niciunul la copii. Dintre acestea, nicio infecţie nu
este raportată ca fiind în urma consumului de droguri.
Constanţa este, la fel ca în ultimii ani, pe locul doi la
nivel naţional după cazurile noi de infecţie cu HIV iden-
tificate, după Bucureşti, care a raportat 252 de persoane
nou infectate. În judeţul Tulcea s-au înregistrat 9 infecţii
nou descoperite, cu două mai puţine decât anul trecut.
Peste 43% dintre infecţiile cu HIV nou diagnosticate în
Dobrogea au fost descoperite în centrele de Consiliere
şi Testare Voluntară Baylor din Constanţa şi Tulcea.
Dintre cele 7.001 de persoane testate anul trecut
la Baylor, 20 au avut rezultate reactive la HIV (15 în
Constanţa şi 5 în Tulcea). Fundaţia Baylor Marea Neagră
oferă, de peste zece ani, testare gratuită pentru HIV şi
hepatitele virale B şi C, în trei centre din Constanţa şi
Tulcea. De asemenea, Baylor oferă beneficiarilor săi
consiliere psihologică, suportul asistenţilor sociali, dar
şi servicii medicale de calitate, gratuite.
Documentul CNLAS arată că în România trăiesc
peste 15.000 de persoane infectate HIV. Majoritatea
pacienţilor sunt adulţi cu vârste de peste 20 de ani.
În 2017 au fost diagnosticate 692 de cazuri noi,
dintre care 399 cu HIV şi 293 cu SIDA (de unde rezultă
că diagnosticarea are loc tardiv, iar pacienţii benefici-
ază târziu de tratament şi de asistenţă medicală; de aici
8