ANALIZĂ
FIZICA AZI-MÂINE
Inventatori ucişi
de
#
propriile invenţii
Introducerea de faţă ar putea fi cuprinsă în doar câteva cuvinte, rostite de către Otto Lilienthal pe
patul de moarte: "Mici sacrificii trebuie făcute". Aceşti savanţi, inventatori sau temerari din lista
care urmează, fac parte din categoria oamenilor a căror curiozitate şi pofta de cunoaştere a
primat chiar şi înaintea propriei siguranţe. Ignorând pericolele, aceştia au răscolit prin colţurile
tainice ale ştiinţei, mânaţi de o curiozitate nestăpânită. Rezultatul? Noi, cei din secolul XXI ne
bucurăm de invenţiile lor, însă aceşti aventurieri din vremurile trecute au plătit Ştiinţei tributuri
fără de preţ: sănătatea sau propria viaţă.
Galileo Galilei (1564-1642)
Galileo şi-a dedicat o mare parte a vieţii studierii astrelor şi
dezvoltării instrumentelor menite să faciliteze observaţiile
astronomice. Dincolo de descoperirile sale, revoluţionare la
acea vreme, acesta a plătit şi un tribut personal: pierderea
vederii. Galileo era fascinat în mod special de Soare, prin
urmare, îşi petrecea o mare parte din timp făcând observaţii
asupra astrului. In ultimii ani de viaţă, savantul era aproape
orb ca urmare a deteriorii grave a retinelor, cauzată de
observaţiile sale îndelungate.
Alexander Bogdanov (1873 -1928)
Fizician, filozof, economist, scriitor SF şi revoluţionar, Alexander
Bogdanov şi-a început experimentele de transfuzie sangvină în
1924, aflat probabil, după cum se bănuia, în căutarea izvorului
tinereţii eterne. După 11 transfuzii pe care le-a efectuat asupra sa,
acesta a declarat că a stopat procesul alopeciei şi şi-a îmbunătăţit
vederea. Din păcate pentru excentricul savant rus, tehnicile de
transfuzie erau abia la început, iar testele preliminare nu
constituiau o practică în sine. In 1928, Bogdanov şi-a făcut o
transfuzie cu sânge infectat cu malarie şi tuberculoza. După cum
era de aşteptat, a murit la scurt timp după temerara încercare.
Elizabeth Ascheim (1859 -1905)
După moartea mamei sale, Elizabeth Ascheim s-a căsătorit cu
doctorul Woolf, medicul familiei. Mânat de o curiozitate
nestăpânita, Woolf s-a arătat interesat de descoperirile lui
Wilhelm Conrad Rontgenîn privinţa razelor X. Noile orizonturi
ştiinţifice au atras şi atenţia soţiei sale, Elizabeth, care şi-a
părăsit postul de bibliotecară pentru a se ocupa de
experimentele în fizică. In cele din urmă, cei doi au cumpărat o
maşinărie care producea raze X, pe care au instalat-o în biroul
doctorului. Tn decursul câtorva ani, soţii Woolf au făcut mai
multe experimente în care au jucat şi rolul cobailor. Din
nefericire, în acele vremuri, informaţiile despre razele X erau
încă prea puţine. Nerealizând consecinţele lipsei de protecţie,
Elizabeth a murit în scurtă vreme ca urmare a unei forme de
cancer foarte violente.
Laborant: Ing.
Irina Şturm