TERRA
Erupţiile explozive sunt cauzate, se crede, de bule de gaz care scapă din roca topită. Când magmă
proaspătă ajunge sub un vulcan, de regulă conţine diverse cantităţi de gaze dizolvate (apă, dioxid
de carbon etc.).
Pe măsură ce magma se răceşte şi se solidifică, gazele rămân dizolvate în în cantităţi din ce în ce
mai mici de material topit. Până la urmă acest material devine saturat, începând a se forma bule
de gaz.
Din acest punct presiunea din interiorul vulcanului începe să crească; până la urmă, din cauza
acestei presiuni, roca din jurul magmei începe să crape. Apoi magma începe să urce prin aceste
crăpături, pornind o erupţie.
B u le le dau d ire cţia
M
Cum putem afla punctul în care magma începe
să construiască bulele de care am vorbit mai
sus? Aici intră în joc investigatorul vulcanolog.
Pe măsură ce magma se răceşte, cristalele
formate la diverse momente vor reţine
informaţii privind starea rezervorului de
magmă. Cu ceva noroc e posibil să identifici
aceste cristale după erupţie şi să pui cap la cap
întregul proces.
în cadrul noilor cercetări ce funcţionează la
Campi Flegrei, un câmp vulcanic fumegând
situat în vestul oraşului Napoli (şi presupusa
locaţie a intrării în lumea de apoi în mitologia
romană).
Analizând compoziţia unui mineral numit apatit,
care s-a format în lunga perioadă de răcire a
magmei, am descoperit că bulele de gaz s-au
putut forma doar recent, în ultimele zile ori luni,
înainte de erupţia propriu-zisă. Aşadar, în cazul
acestui vulcan cele mai bune semnale privind o
eminentă erupţie sunt: modificări (deformări)
ale nivelului solului şi gazele scăpate din
interiorul vulcanului.
Acest mod de lucru nu reprezintă însă o metodă
simplă pentru a prezice erupţia oricărui vulcan.
Dar ne arată cum analiza depozitelor rămase în
urma unor erupţii ne pot oferi indicii de valoare
cu privire la viitorul comportament al unui
vulcan. Iar această abordare ne mută un pic mai
aproape de momentul în care vom putea
prezice când este probabilă erupţia unui vulcan.
47