Revista_Cuza_2018 Revista_Cuza_2018 | Page 18

În opoziţie cu această viziune, mintea umană este ca un reflector ce luminează întunericul din jurul său, prelucrează informaţia şi o transmite. Sfinţii Părinţi ai Bisericii confirmă peste timp lipsa de importanţă a obiectelor. Sfântul Ioan Gură de Aur scrie într-o omilie: „Nu vă sprijiniţi pe lucrurile din afară, cum ar fi averea şi slava. Ele sunt ca un gărduleţ care, când se va prăbuşi, şi se va prăbuşi, vă va lăsa ca pe un pomişor descoperit şi uşor de doborât şi nu numai că nu veţi aduce roade, dar veţi rămâne şi plăpânzi. Gărduleţul care v-a împiedicat să vă căliţi şi să vă întăriţi în bătaia vânturilor, v-a pregătit să cădeţi la cea mai mică adiere”. Lumea nu trebuie înţeleasă ca o colecţie de obiecte plasate în spaţiu şi timp, ci ca fiind formată dintr-o reţea de relaţii între părţi, proprietăţile fiecăreia fiind determinate de relaţiile cu celelalte. Nimic în această lume nu este static. De la corpurile cereşti din lumea macroscopică, până la particulele elementare din lumea microscopică, totul este în mişcare în timp. Timpul nu se opreşte, iar scurgerea lui supune lumea proceselor schimbării. Prof. Fizica, Rosioara Nela OCUPAȚIILE MAI PUȚIN OBIȘNUITE ALE LUI NEWTON Sir Isaac Newton(1642-1726) este unul dintre cei mai cunoscuți, dacă nu cel mai cunoscut om de știință din toate timpurile.Studiile sale au condus la elaborarea unor domenii centrale din știința actuală, cum ar fi matematica clasică și principiile fizicii mecanice.Totuși, spre sfârșitul vieții, acesta a întreprins o activitate despre care se vorbește mai puțin. În anul 1696, Newton s-a mutat la Londra, atunci când a acceptat o poziție de administrator la Royal Mint. Aceasta este o instituție guvernamentală britanică ce controlează producția monedelor. Newton a devenit directorul instituției în 1699 și a luat parte la războiul guvernului împotriva falsificatorilor de bani. În acest sens, a reformat politica guvernului și a urmărit să-i pedepsească. Falsificarea banilor era considerată un act de înaltă trădare, iar cei prinși erau condamnați la moarte prin metoda "hung,drawn and quartered"(spânzurați,înecați și tranșați). Newton era implicat activ în investigații: se îmbrăca în om al străzii și vizita piețe și taverne pentru a aduna informații cu privire la suspecți. A ajutat astfel la condamnarea a cel puțin 28 de falsificatori. Ironic este faptul că, deși avea simțul dreptății și ii plăcea să prindă infractori, Newton se opunea pedepsei cu moartea. În ciuda reticenței sale, a trebuit să urmeze legile constituționale și a autorizat execuțiile falsificatorilor. Un alt lucru paradoxal este că sigiliul familiei sale consta în două oase încrucișate și era asociat cu pirateria și anarhia, în antiteză cu natura de justițiar a lui Newton. Profesor Rosioara Nela 16