În opoziţie cu această viziune, mintea umană este ca un reflector ce luminează întunericul din
jurul său, prelucrează informaţia şi o transmite.
Sfinţii Părinţi ai Bisericii confirmă peste timp lipsa de importanţă a obiectelor. Sfântul
Ioan Gură de Aur scrie într-o omilie: „Nu vă sprijiniţi pe lucrurile din afară, cum ar fi averea
şi slava. Ele sunt ca un gărduleţ care, când se va prăbuşi, şi se va prăbuşi, vă va lăsa ca pe un
pomişor descoperit şi uşor de doborât şi nu numai că nu veţi aduce roade, dar veţi rămâne şi
plăpânzi. Gărduleţul care v-a împiedicat să vă căliţi şi să vă întăriţi în bătaia vânturilor, v-a
pregătit să cădeţi la cea mai mică adiere”.
Lumea nu trebuie înţeleasă ca o colecţie de obiecte plasate în spaţiu şi timp, ci ca fiind
formată
dintr-o reţea de relaţii între părţi, proprietăţile fiecăreia fiind determinate de
relaţiile cu celelalte. Nimic în această lume nu este static. De la corpurile cereşti din lumea
macroscopică, până la particulele elementare din lumea microscopică, totul este în mişcare în
timp. Timpul nu se opreşte, iar scurgerea lui supune lumea proceselor schimbării.
Prof. Fizica, Rosioara Nela
OCUPAȚIILE MAI PUȚIN OBIȘNUITE ALE LUI NEWTON
Sir Isaac Newton(1642-1726) este unul dintre cei mai cunoscuți, dacă nu cel mai cunoscut om
de știință din toate timpurile.Studiile sale au condus la elaborarea unor domenii centrale din
știința actuală, cum ar fi matematica clasică și principiile fizicii mecanice.Totuși, spre sfârșitul
vieții, acesta a întreprins o activitate despre care se vorbește mai puțin.
În anul 1696, Newton s-a mutat la Londra, atunci când a acceptat o poziție de administrator la
Royal Mint. Aceasta este o instituție guvernamentală britanică ce controlează producția
monedelor. Newton a devenit directorul instituției în 1699 și a luat parte la războiul guvernului
împotriva falsificatorilor de bani. În acest sens, a reformat politica guvernului și a urmărit să-i
pedepsească. Falsificarea banilor era considerată un act de înaltă trădare, iar cei prinși erau
condamnați la moarte prin metoda "hung,drawn and quartered"(spânzurați,înecați și tranșați).
Newton era implicat activ în investigații: se îmbrăca în om al străzii și vizita piețe și taverne
pentru a aduna informații cu privire la suspecți. A ajutat astfel la condamnarea a cel puțin 28
de falsificatori. Ironic este faptul că, deși avea simțul dreptății și ii plăcea să prindă infractori,
Newton se opunea pedepsei cu moartea. În ciuda reticenței sale, a trebuit să urmeze legile
constituționale și a autorizat execuțiile falsificatorilor.
Un alt lucru paradoxal este că sigiliul familiei sale consta în două oase încrucișate și era asociat
cu pirateria și anarhia, în antiteză cu natura de justițiar a lui Newton.
Profesor Rosioara Nela
16