Îmbătrânim
De-a lungul anilor , toți cei implicați într-un fel sau altul în problematica SIDEI , pacienți sau specialiști , ne-am obișnuit și chiar ne-am impus să avem o atitudine pozitivă , uneori chiar optimistă . Și a fost bine , pentru că altfel n-am fi putut ieși din hău-disperare-necunoscut , chiar cu un preț mare și tragic pe care l-am plătit . Pentru cei mulți care au rămas și au mers mai departe , această atitudine a fost esențială .
Cu mulți ani în urmă , întrebând o fetiță seropozitivă ce ar fi vrut să se întâmple în viitorul ei , mi-a dat un răspuns uimitor : aș vrea să mă văd bătrână ! Peste alți câțiva ani , când a început să se vadă efectul benefic al terapiei antiretrovirale , apar și observațiile specialiștilor cum că o persoană infectată HIV este mai bătrână cu 10-15 ani față de vârsta cronologică . Deci , chiar dacă speranța de viață și calitatea vieții a crescut nesperat de mult , omul a îmbătrânit mai repede cu cel puțin o decadă .
După vreo 30 de ani de când ducem împreună această luptă , avem în prezent în față oameni mult mai maturi , permanent cu gândul alternativei viață / moarte , dar cu o dorință de viață arzătoare , trăită „ în accelerație ”. Au avut nevoie de ajutorul nostru pentru a-și acoperi nevoile – mereu majore , mereu altele : cum să se educe , cum să-și facă o profesie , cum să-și întemeieze o familie , cum să nu transmită infecția .
Astfel , ajutați și consiliați am ajuns astăzi la incredibilul rezultat de a nu mai transmite infecția copiilor lor , urmașilor . Astăzi vorbim de o generație sănătoasă , după una bolnavă , copii care sunt mândria părinților și bunicilor !
În prezent apare o altă nevoie majoră , stringentă , capitală , legată nu numai de viața și de viitorul lor , dar și a celorlalți , a comunității : aderența la terapia antiretrovirală , care să conducă la stoparea transmiterii infecției .
Din păcate , încă nu putem vorbi de vindecarea SIDEI . Se poate însă afirma cu tărie eficiența terapiei antivirale , transformarea bolii într-una cronică , cu o speranță de viață mult prelungită , dacă pacientul este monitorizat și dacă este aderent la tratament . Nu numai atât , studii semnificative statistic , pe un număr foarte mare de persoane , evidențiază stoparea transmiterii sexuale a infecției HIV la parteneri , dacă pacientul a fost aderent la terapie și are nivelul viral nedetectabil . După reducerea transmiterii infecției HIV de la mamă la copil până spre 1 %, al doilea mare succes referitor la transmiterea sexuală a fost semnalizat , lucru observat și la pacienții noștri .
Trebuie să ne aplecăm cu mare atenție asupra beneficiarilor noștri , dacă vrem să-i ajutăm , identificând că în prezent aceasta este nevoia majoră : conștientizarea că eficiența medicației va duce la supraviețuire , viață apropiată de normal și la stoparea transmiterii infecției la parteneri .
Demersul tuturor e tare greu având în față persoane care au luat medicamente continuu ani și ani , cu multiple reacții adverse , uneori cu o stare de lehamite și renunțare , cu căderi până în iad , ca apoi să se ridice din nou . Cuvintele , descrierea a ceea ce au de făcut sunt frumoase , ușoare , dar tare greu de înfăptuit . Altă cale , alternativă de luat în seamă , nu există .
Noi , specialiștii de orice fel trebuie să-i ajutăm în felul în care o fac psihologii , sfătuindu-i și particularizând calea fiecăruia în parte . Ghidurile nu pot fi aplicate identic tuturor ; încrederea , speranța și rezultatele sunt cu totul particulare pentru fiecare individ în parte . Doctorii și toți profesioniștii trebuie să se aplece cu deosebită atenție și continuitate , asupra fiecăruia și să le arate calea , conduita , tratamentul – al lui și numai al lui .
După zeci de ani , acum am uneori în față tineri care arată bătrâni , tineri care nu se mai gândesc la viitor sau , și mai rău , destul de mulți tineri „ care s-au dus ”. Pentru că majoritatea dintre ei sunt dornici de viață , trebuie să fim alături de ei , „ umăr lângă umăr ”, până la vârsta senectuții , cu copii și nepoți în jurul lor .
Dr . Rodica Mătușa
6