My first Magazine Revista_Creativ_2016_Fonturi | Page 30

(WSW, World-Sized Web) aflat în curs de
construcţie şi susţin necesitatea elaborării
unor instituţii şi politici de control al
acestuia, astfel încât să nu ne surprindă
prin schimbările pe care le va genera în
societatea umană.
Pe lângă problemele generate de
nivelul scăzut de securitate, dispozitivele
conectate la Internet ridică mari semne de
întrebare în ceea ce priveşte eficienţa
energetică, acestea consumând o cantitate
foarte mare de energie electrică din cauza
unor tehnologii ineficiente.
Pe
măsura
dezvoltării
noului
concept, un număr ridicat de dispozitive şi
servicii comunitare vor fi conectate la
Internet, ca de exemplu semafoarele,
transportul în comun, sistemele de livrare a
apei şi parcările. Din această cauză, luând
în calcul inevitabilitatea extinderii pe care
largă a IoT, inclusiv în domenii controlate şi
administrate de stat (ceea ce înseamnă
extinderea IoT de la casa inteligentă şi
maşina inteligentă, la oraşul inteligent sau
chiar ţara inteligentă), statele lumii încep
să aloce sume importante de la buget
pentru proiectarea corectă, la standarde de
securitate adecvate, a IoT.
De
asemenea,
companiile
producătoare de dispozitive care se pot
conecta la Internet au început să
investească sume importante în dezvoltarea
unor platforme proprii, care asigură în plus
o securitate sporită. Pot fi date ca
exemple 15 (în ordine aleatoare) platformele
IoT Platform (Intel), ARTIK (Samsung), IoT
System (Cisco), Watson IoT (IBM), Google
Cloud Platform, AWS IoT (Amazon), Bosch
IoT Suite, Dell IoT, Predix (General
Electric), Hitachi Data Systems, Azure IoT
(Microsoft), Oracle IoT, Siemens TTB.
15
Merită amintit aici şi start-up-ul românesc
DeviceHub (www.devicehub.net), una dintre cele
mai bune companii europene din domeniul IoT.
Servicii IoT
În domeniul IoT activează un număr
mare de companii care oferă servicii
specifice clienţilor (persoane particulare
sau
companii).
În
continuare
sunt
prezentate câteva tipuri de servicii reale,
fără a menţiona numele companiilor care le
oferă:
asistenţă medicală (e.g. cutia cu
medicamente
este
conectată
la
Internet, iar pacienţilor li se comunică
automat ora la care trebuie să-şi
administreze pastilele);
acces
la
sisteme
securizate
(apartamente, birouri, depozite etc) pe
baza tehnologiilor de recunoaştere
facială (sunt înlocuite astfel parolele,
cardurile, cheile etc);
sisteme de iluminat inteligente;
conectarea la Internet a dispozitivelor
purtabile (wearable), urmărindu-se
pentru purtătorii acestora viteza de
deplasare, numărul paşilor, distanţa
parcursă şi caloriile arse, dar şi
temperatura mediului ambiant şi
diferenţa de altitudine între poziţii
succesive, precum şi generarea de
statistice utile;
“înţelegerea” indivizilor, astfel încât
acestora să li se sugereze - în funcţie de
comportamentul lor – acţiuni utile, în
scopul creşterii siguranţei şi confortului
personal (e.g. după ce o persoană a
gătit şi se pregăteşte să plece de acasă,
i se sugerează să verifice dacă a închis
cuptorul);
controlul dispozitivelor electrocasnice
prin intermediul aplicaţiilor instalate pe
telefoane inteligente sau pe tablete;
monitorizarea
camerelor
de
supraveghere şi a senzorilor.
Aceste servicii sunt oferite în cloud,
accesarea lor făcându-se prin conexiuni de
Internet fix, mobil, Wi-Fi sau reţele de date
de proximitate (Bluetooth).
Bibliografie
1. Anghel, Traian, Programarea plăcii
Arduino, Editura Paralela 45, Piteşti,
2016.
2. Greengard, Samuel, The Internet of
Things, The MIT Press Essential
Knowledge Series, 2015.
29