VALENŢE UNIVERSALE ALE PERSONALITĂŢII LUI NICOLAE IORGA
Prof . Emelina Moraru
În contextul spiritual al neamului românesc , Nicolae Iorga deţine un rol proeminent fiind numit de George Călinescu „ Voltaire ” al românilor din perspectiva rolului jucat în evoluţia culturii româneşti .
A stimulat interesul contemporanilor şi a rămas în posteritate prin activitatea prolifică din multiple domenii însumând peste o mie de volume , 12.755 articole , 4.963 de recenzii . În calitate de profesor universitar , a predat la Universitatea din Bucureşti , la cea din Paris , a fondat Congresul Internaţional de Studii Bizantine şi Institutul de Studii Sud-Est Europene ( ISSEE ).
Dimensiunea politică a marelui savant s-a profilat în perspectiva ideilor profund patriotice pe care le expune în discursurile sale . Nicolae Iorga a avut o intensă activitate politică , încă de la vârsta de 36 de ani , bazată pe atitudini impresionante sub auspiciile unor evenimente precum răscoala din anul 1907 , războaiele balcanice , Primul Război Mondial , Al Doilea Război Mondial , ascensiunea fascismului în Europa şi implicit în România . Cu privire la cel din urmă aspect , s-a opus grupării fasciste din România ( Garda de Fier ) şi a fost implicat într-o controversă personală cu liderul acesteia , Corneliu Codreanu Zelea . Exprimarea publică a adversităţii faţă de fascism i-a adus şi moartea odioasă din 27 noiembrie 1940 . La aflarea veştii asasinării sale , 47 de universităţi şi academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă . Dar precum dicteaza istoria asupra destinelor umane „ Voltaire ” al românilor a rămas o personalitate de actualitate în geografia culturii româneşti .
Istoric de anvergură , a contribuit ca nimeni altul , extensiv şi intensiv la cunoaşterea de sine a poporului român şi la integrarea istoriei acestuia în durata universală . Ca personalitate ce domină peisajul istorigrafic interbelic , Nicolae Iorga s-a impus nu numai prin opera sa monumentală ci şi prin trasarea unor principii istoriografice fundamentale precum aborbarea trecutului din perspectiva prezentului , abordarea pluriperspectivistă şi integrată a istoriei , utilizarea metodei comparatiste .
” Istoria naţională nu se poate aşeza decât pe harta mai largă a istoriei universale şi sunt fenomene de istorie universală care se văd în mic în istoria naţională . Pentru ca istoriile naţionale să fie înţelese în această formă mai mică , trebuie să le vadă cineva în proporţii cu mult mai mari pe care civilizaţiile naţionale şi statele naţionale nu le pot avea în aceeaşi măsură ”. Mergând mai departe , în numele acestei complexităţi , Iorga a definit corespunzător discursul istoric , eliminând elementele artificiale în favoarea unei construcţii personale ce tinde către prezentarea în fond a „ tragediei acestui neam omenesc ” în care un rol definitoriu îl deţine „ fragmentul de umanitate ” ce este poporul român .
În concluzie , se poate spune că o asemenea perspectivă a devenit în evoluţia istoriografiei româneşti , tot mai actuală , marele nostru istoric numărându-se printre acei precursori ai abordării holistice a istoriei . In prezent rămâne un simbol inalienabil al civilizaţiei româneşti .
12