10
LOGO times
Călătorie în timp Tradiţii şi literatură
Prof. LIVIA IVAN: În acele vremuri, cultura era o valoare, azi aceasta valoare a
fost inlocuita cu subculture manelelor
si a „vedetelor” de prost-gust. Din
păcate, tinerii de azi au doar acele
modele de viata prezentate în massmedia. Aş dori ca, prin prezentarea activităţii celor din secolul XIX, să regăsim
modele autentice de viaţă şi să reînvăţăm valoarea bunului-gust şi
bunului-simţ.
a consemnat BOGDAN GAVRIŞ
Mica Unire
Prof. LIVIA IVAN
Astăzi, 23 ianuarie 2014, la Liceul Onisifor Ghibu, în sala festivă, în intervalul orelor 12-13 a avut loc o activitate dedicată istoriei ţării noastre. Cu
această ocazie, prof. Livia Ivan, iniţiatoarea proiectului, ne-a acordat un
scurt interviu.
REPORTER: Cum se numeste proiectul
şi cu ce ocazie l-aţi organizat?
Prof. LIVIA IVAN: Proiectul sustinut se
numeste „Mica Unire – Sa ne reamintim”, organizat alaturi de profesorul
Cristian Sărmăşan, cu scopul de a celebra cei 155 de ani care au trecut de la
unirea Moldovei cu Ţara Românească.
REPORTER: Ce v-a determinat să iniţiaţi acest proiect?
În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica
Unire , Unirea Principatelor Române
sub conducerea lui Alexandru Ioan
Cuza. Alexandru Ioan Cuza înfăptuitorul Unirii de la 24 ianuarie 1859, se
trage dintr-o familie de moldoveni din
partile Falciului, familie de cluceri,
spatari, comisti. A invatat pana in 1831
in Iasi, unde a avut colegi dintre care si
viitori colaboratori, si anume Vasile
Alecsandri . Cuza isi obtine bacalaureatul in Litere, dupa care se intoarce in
tara intrand in armata. In Moldova,
Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor in unanimitate, la 5 ianuarie 1859,
iar pe 24 ianuarie a fost ales si in Tara
Romaneasca, 0sfidand conventia de la
Paris. In aceasta conventie din 1858 nu
se mentiona ca domnii alesi in cele
doua Principate sa fie persoane separate. In 1862, cu ajutorul unionistilor
din cele doua ţări, Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul, realizand unirea
politică, iar dupa inlaturarea sa de la
putere in 1866, unirea a fost consolidata prin aducerea la tron a principelui
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
VLAD BLAGA
Prof. LIVIA IVAN: În 1859 erau destul de
multe piedici din partea unor state europene (Anglia, Turcia, Rusia, Austria).
De asemenea, unii politicieni români
de atunci dorind sa preia conducerea
se aflau pe pozitii adverse fata de altii.
Totusi, scopul lor comun fiind unirea,
au stiut sa treaca peste orgoliile personale si sa realizeze acest scop. Azi as
vrea ca elevii mei sa invete de la acei
oameni ca scopul lor sa fie formarea
unei alte imagini a României in Occident, o Românie respectata si apreciata.
Zilele trecute, clasa a VI-a C, avand-o
ca diriginta pe doamna profesoară
Garofiţa Pop, a avut ca temă „Literatura populară”. Clasa s-a mobilizat si
fiecare elev a adus cate un obiect de
imbracaminte sau mâncare tradiţională românească. La final, copiii ne-au
servit cu bucate tradiţionale alese şi
ne-au încântat cu un dans popular. Cu
Cristina Benezik şi Andrei Zeres am
purtat un scurt dialog.
REPORTER: De unde ai acest costum?
CRISTINA BENEZIK: Costumul il am de
la strabunica lui mami, este alcatuit din
zadie, poale, ie si cojoc. A fost facut in
satul Fâşca, ştiu că nu l-aş da pentru
nimic in lume.
REPORTER: Ce traditii populare
cunoasteti?
CRISTINA BENEZIK: Ştiu ca se pune
multa sare la geam; daca se dizolva,
anul ce vine va aduce seceta, iar daca
nu, atunci va ninge sau va ploua mult.
Cristina Benezik şi partenerul de dans
ANDREI ZERES: De revelion, daca iti intra un barbat brunet, se zice ca ai noroc
tot anul.
REPORTER: Cum cunosti tu omul de la
ţară?
CRISTINA BENEZIK: Este un om simplu,
isi vede de treaba lui, vara merge la
sapă şi ţine cât mai mult la pământul
lui.
OTILIA TRIFA
REPORTER: Care sunt diferenţele între
elevii de astăzi şi cei din secolul XIX?
ANDREI ZERES