Biblioteca Cronopedia Vasile Popovici - Sete de albastru | Page 62

Rosturile firii
A adormit pe plajă marea
şi a plâns
cu capul pe meduze verzi
şi cochilii de melci.
Din nestingher
şi nepătruns abis,
a strâns
pentru ghicit,
ţigăncilor din şatră,
scoici.
Pun scoica la ureche
şi ascult
cum cântă,
râde şi jeleşte marea
şi cum suave glasuri
de sirene
de demult,
le trimitea
matrozilor pierduţi
chemarea.

60