Biblioteca Cronopedia Vasile Popovici - Sete de albastru | Page 34

Codana
Trag în plămân lăsat de sară
Şi mi se umflă pieptul dolofan.
Codanele încă mai stau pe-afară
Şi una decât alta-i mai sprinţară.
De-abia aştept lăsatul nopţii,
Să-mi iasă-n prag codana zvăpăiată,
Să vin, să trag zăvorul porţii,
Să strâng la piept trup’şor de fată.
Să stăm o noapte-n luna nopţii
Cuminţi, străini de nebunii.
În zori, cadana: ,,să mai vii!”
Şi-nchide-apoi zăvorul porţii.

32