Aripi de lumina, 14(22) – 2017-2018
Muzicanții din pădurea fermecată
Mențiune
Plăcintă Alexandra, Clasa a IV-a D
Luna se ivi pe cer în mătăsurile ei de argint. Eram în pat, într-un așternut pufos care mă
acoperea. Gândul meu pătrundea pe tărâmul mirific al viselor.
Un nor de steluțe multicolore a apărut în fața mea și o zână și-a făcut apariția. M-a luat de mână
și împreună am deschis o poartă de cristal. În fata ochilor se întindea o pădure minunată în care răsunau
mii de triluri. Copacii aveau forme ciudate și erau poleiți cu aur. O trupă fermecată din animalele pădurii,
care se strânseseră în poiană, interpreta cântece vesele, ajutate fiind de instrumentele din lemn pe care
le ciopliseră și le șlefuiseră singuri.
Zâna mi-a povestit că pădurea se afla sub vraja unei rele vrăjitoare care se răzbuna pe toate
animalele pădurii. Această vrajă putea fi destrămată, cu condiția ca toate animalele să cânte fără
întrerupere timp de trei zile.
Iepurele Ronțăilă trăgea din răsputeri din corzile unei chitare. Cumătra vulpe cânta cu foc la
vioară, iar Martinel sufla cu plăcere la trompetă și bătea în același timp din picior. Îmbrăcat într-un frac
minunat, purtând la gât un papion roșu de-ți tăia răsuflarea, cerbul Țopăilă își acompania colegii la
țambal. Toți cântau cu foc, gândindu-se la binele lor și al pădurii.
Orele treceau încet-încet; cele trei zile s-au încheiat. Muzicanții nici nu observaseră acest lucru.
Cântau continuu, mai fericiți ca niciodată. Vraja se destrămase, iar pădurea vibra de viață, mai ceva ca
înainte. Spiritul lor de unitate și dorința de a scăpa pădurea de răul care se abătuse asupra ei, i-a ajutat să
învingă vrăjitoarea.
Am simțit că cineva mă atingea. Am deschis ochii și am zărit-o pe mama…Semăna cu zâna care
m-a condus în pădurea fermecată. Mi-am dat seama că totul fusese doar un vis…
A venit toamna
Toamna e regina de aur,
E ca un meșter sau un faur,
Și, cu-al ei condei fermecat,
Ea totul arămiu a desenat.
Frunzele-s purtate ușor,
Parcă valsând lin în zbor.
Păsările pleacă spre zări
Peste munți și peste mări.
Toamna e regină mare,
E firavă ca o floare,
Mențiune
Mardare Șt