Trâmbițele apocaliptice
timpul cu cele ce nu sunt , căci umilința nu încape în om odată cu semeția din el . Umilința însă îi aduce omului iubirea de la Dumnezeu și mila și învierea . Umilința deplină îi aduce omului pe Dumnezeu locuitor în el cu lumina învierii și a pocăinței pentru înviere . Care mort înviat ar mai da să moară când știe de unde a venit ? Care os prinzând viață s-ar mai lăsa spre uscare ? Iată numele Meu cel tainic , cu care am venit să răscumpăr făptura . Mă acopăr cu cuvântul Meu , făcând din el haina Mea de Judecător , ca atunci când voi fi fără ea , să fiu Mântuitor , să fiu văzut Mântuitor . În Scripturile venirii Mele așa stă scris : « El are nume scris pe care nimeni nu-l înțelege decât numai El , și numele Lui se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu ; și din gura Lui iese sabie ascuțită ca să lovească pe păgâni cu ea . Și pe haina Lui și pe coapsa Lui are nume scris : Împăratul împăraților și Domnul domnilor , Judecătorul ».
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu din ziua a doua de Paști , din 01-05-2000 ***
… Duhul sărbătorii de azi adună lângă voi soli cerești . Trâmbița Mea Verginica , însoțită de apostolul Andrei , vin la voi cu Mine , că e sărbătoarea lor alături de sărbătoarea grădiniței Mele de la voi , căci sărbătorim grădinița cuvântului Meu și pecetluirea ei cea de acum nouă ani , și apoi sărbătorim pe Andrei , ucenicul Meu cel dintâi , și apoi pe Verginica , trâmbița Mea . Acum douăzeci de ani ea s-a așezat la porunca Mea lângă Mine în cer după ce Eu am suferit în ea pe pământ cu suspinul Meu , cu durerile Mele . Cât a stat ea pe pământ după ce Eu am așezat-o în lucrul Meu cu ea , am suspinat și am suferit în ea , și ea a suferit în Mine , și a fost tot un suspin viața ei în Mine , și a fost ca și Mine , tot un suspin . Mare și dureroasă a fost iubirea Mea în ea , că Eu sufeream pentru om , și așa stăteam în ea , și n-o cruțam , și Mă durea în ea pentru om . Apoi am luat-o la cer , că trupul ei se făcuse scrum sub apăsarea slavei Mele . Cuvântul Meu curgea din ea ca aurul din cuptor , și cuptorul ardea . Am luat-o la cer și i-am dat alin , și i-am arătat ce am fost Eu în ea când vorbeam cuvântul Meu prin ea . Când ea a văzut ce a fost trupul ei , s-a mirat de slava Mea cea plină de umilință , cu care am stat ascuns în ea douăzeci și cinci de ani după ce am început Eu graiul Meu din ea peste pământ .
O , Verginico , le spun despre tine celor ce sunt azi înaintea ta , și iată , mergem înainte , că avem rămurele , dar din dar , har din har , cuvânt din cuvânt , iar tu ești rădăcina , și ai rod , căci scris este : « Va fi rod de douăsprezece ori pe an , iar frunzele sunt spre tămăduirea neamurilor ». Amin . Se lasă cuvântul Meu din cer peste pământ și se face râu , și se face mare , și se face cer nou și pământ nou , și Eu plămădesc cu el pe om . O , Verginico , Eu pentru această slavă te-am folosit pe tine , căci oricine face mâncare ca s-o pună pe masă o pune la foc ca să fiarbă , o pune în cuptor ca să se coacă . Tu ai fost jertfelnicul pe care Eu am pus cuvântul Meu , ca să-l gătesc și să-l am de hrană pentru cei ce mâncau . Acum , iată , hrănesc cu hrană din cămară și cu hrană caldă tot pământul , ca să mănânce omul și să prindă putere și să prindă iubire și să asculte glasul Meu , care sună învierea peste vii și peste morți , și apoi Eu să vin și să-i descopăr omului slava Mea , venirea Mea .
Îmi pregătesc ziua slavei , Verginico . Iat-o ! Eu pentru ea Mi-am început prin tine trâmbițarea Eu Însumi . Râul cuvântului Meu a ieșit acum din albia lui , și își face curs prin puterea Mea . Tu ai fost albia cuvântului Meu , dar acum el nu mai are albie , căci Eu sunt Împărat pe pământ , și iarăși îl plămădesc , și fac cu cuvântul cer nou și pământ nou și Ierusalim nou pe pământ , și vin din cer pe pământ cu venirea Mea , cu cuvântul Meu care zice și se face . Amin .
49