A doua venire a Domnului Iisus Hristos Cuvântul lui Dumnezeu despre trâmbiţele apocalipti - Page 58

Trâmbiţele apocaliptice lucrul Tău de trebuință după ce m-ai lucrat, și glasul cuvântului Tău ai făcut din mine apoi peste pământ. O, când ai intrat cu Duhul Tău în trupul meu ca să grăiești din trâmbița Ta, Doamne, eu am văzut atunci toată durerea Ta de la om, tot dorul Tău, și am văzut învierea Ta, și atunci am înțeles că iarăși ai venit pe pământ biruitor al morții, căci peste om stăpânește numai moartea, numai moartea, Doamne, iar viața suspină și se stinge suspinând, și omul nu are înțelepciune, fiindcă nu are umilință pentru viață, Doamne. Iată ziua de Paști a anului 1955 când Tu Ți-ai început trâmbițarea și Te-ai vestit Cel înviat dintre morți și ai zis celor ce vegheau peste suflarea mea de viață care abia mai pâlpâia: Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat! Așa ai cuvântat, Doamne înviat, și de atunci Tu cuvin- tezi, și iată praznic al cincizecimii cuvântului Tău cel început prin mine, trâmbița Ta, acum cinci- zeci de ani, zi de Paști după timp și asemănare ca atunci, și mai mult cu o zi ca să se vadă pasul împlinirii. O, frumoasă Ți-a fost cărarea, căci a fost plină de suspin după om, dar frumoasă și prea frumoasă Ți s-a făcut acum prin cei mai mici ucenici de pe urma lucrării mele cu Tine, Doamne. Privesc cu Tine la înțelepciunea lor cea plină de umilință în care atât de întreg ai încă- put, și privesc cu Tine la suspinul lor cel greu, căci grea și multă Ți s-a făcut coborârea Ta, și ei stau mici sub ea, și atât de mici că nu Te poți Tu slăvi prin ei înaintea celor mari de pe pământ. Ți-am slăvit sărbătoarea lucrării cuvântului Tău, Doamne, sărbătoarea durerii Tale care strigă de mult, de șapte vremi, Doamne, din anul 1955, de șapte ori câte șapte ani și încă peste hotarul acesta, iar eu am grăit mult, Doamne, în ziua cincizecimii praznicului cuvântului Tău întru cea de a doua Ta venire de la Tatăl la om. Amin, amin, amin. – Ai vorbit, Verginico, dar tu ești trâmbița Mea cea din care a plâns cuvântul Meu mai înainte de slava Mea cea mare. Am plâns mult, Verginica Mea, și n-a mai plâns nimeni cu Noi. O, cine mai plânge cu Noi și cu cei atât de plânși care Ne poartă lucrarea începută de Noi acum cincizeci de ani? O, unde mai este cel care să nu apese pe umerii cei mici și plăpânzi ai crucii venirii Mele cuvânt însuspinat după om, Verginica Mea? Dar acum, mângâierea cea de la Noi îi sprijină pe ei, căci avem de lucrat cu tot întregul peste duhul lumii, ca să-l nimicim de pe pământ și din om și să-Mi pot săvârși viața Mea în om cu moartea pe moarte călcând, căci păcatele își vor primi plata lor și va călca ea peste ele și le va osândi pe ele ca să-l ridice pe om din păcat. Amin. O, te rog, poporul Meu, să nu trăiești ca pe pământ, și să trăiești ca în rai pe pământ, și să asculți de legea raiului și numai de la Mine să mănânci și nu de la alt duh, poporul Meu. Și acum pun iarăși pecetea cea adevărată a Fiului Tatălui Savaot, Care a venit pe pământ și a călcat cu moartea pe moarte ca să Se arate Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. Acum două mii de ani am murit pe cruce și am înviat dintre morți și am lăsat pecetea aceasta: Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat, atunci și acum, poporul Meu, cu trupul atunci, și cu cuvântul acum, popor al cuvântului venirii Mele cu nașterea din nou a lumii care se va naște iarăși prin cuvântul lui Dumnezeu. Amin, amin, amin. Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Învierii Domnului, din 01-05-2005 *** Sfinţii Celui Preaînalt se aşează cu sărbătoarea lor pe pământ, căci ei au ştiut ce înseamnă pe pământ viaţa, şi au câştigat viaţa pentru veci de veci, căci Eu, Domnul, am spus: «Cel ce voieşte 58