A doua venire a Domnului Iisus Hristos Cuvântul lui Dumnezeu despre trâmbiţele apocalipti - Page 36

Trâmbiţele apocaliptice înseamnă ortodoxie. Cine nu știe să creadă în tainele cele de nepătruns ale lui Dumnezeu, acela nu poate să fie ortodox ca Avraam cel credincios și drept în credință, și ai cărui fii sunt stele ale cerului, credincioși ai cerului ca Avraam. Credincioșii sunt fiii lui Avraam. Sfinții sunt fiii lui Avraam, cei făgăduiți lui Avraam când i s-a spus: «Seminția ta va fi ca stelele cerului», ca sfinții cerului pe pământ, ca tine vor fi fiii cei ție făgăduiți. Cei credincioși tainelor lui Dumnezeu sunt neamul lui Avraam, sunt Israelul lui Dumnezeu cel din făgăduință. Amin. Credința dreaptă a sfin- ților se scrie pe pământ și mărturisește. Ortodoxia s-a scris și se scrie pe pământ, căci credința cea dreaptă se face faptă și neprihănire în om, așa cum s-a făcut prin arhiereii Mei, Vasile, Grigorie și Ioan, căci la credința lor veneau sfinții și mucenicii din cer pe pământ, și le făceau dreptate la credința lor, la cererea lor cea din credință făcută lui Dumnezeu. Vin sfinții cerului pe pământ ca să facă dreptate celor ce strigă îndelung la Dumnezeu. Așa au venit cei trei arhierei la Verginica și i-au dat Trupul și Sângele Meu după postul ei cel de patru- zeci de zile și patruzeci de nopți, căci la porunca Mea ea a putut împlini pregătirea ca să fac din ea vas al Meu, vas al cuvântului Meu, sfeșnic de aur, candelabru cu șapte candele, ochii Domnului, care cutreieră tot pământul, după cum scrie în prooroci despre lucrarea cuvântului Meu în Vergi- nica, cuvântul Domnului către Israel, cuvântul care nu lucrează prin tăria sau prin virtutea omului, ci prin Duhul Meu. Mâinile Mele au pus temelia acestei lucrări și tot mâinile Mele o vor isprăvi, ca să știe tot omul că Eu sunt Domnul Dumnezeul acestui popor la care Tatăl M-a trimis, și cine defaimă începutul lucrării Mele și vasul Meu în care am avut lucrarea Mea, acela în curând va vedea piatra cea din urmă în mâna Mea. Mulți din cei ce au fost și au plecat în necredință zic că au fost proști că au crezut. O, dacă i-aș fi făcut Eu proști M-ar fi trimis anatemei, că scris este: «Cine face pe fratele său prost, acela să fie anatema». O, nici acum nu le zic proști celor ce au plecat de lângă înțelepciunea Mea și își zic că au fost proști când au fost deștepți. Nici acum când ei s-au lăsat singuri să fie proști și fără înțelepciune, nici acum nu le zic proști, dar zic altceva: mai fericit a fost Baraba care a fost eliberat în schimbul răstignirii Mele, că acela, din lume fiind și văzându-se eliberat pentru Unul Căruia I Se cerea răstignirea, scăpat fiind din temniță s-a purtat pe urma Mea până sus pe Golgota și a rămas de veghe lângă mormântul Meu, lângă mormântul Celui Care a murit în locul lui. A rămas pe Golgota și s-a ascuns apoi în tufiș, că aflase din zvonuri că Eu voi învia, și pleoapele lui nu s-au mai închis, până ce nu M-a văzut că am ieșit din mormânt. El a fost singurul om care M-a văzut când am ieșit din mormânt, după ce îngerul a dat piatra la o parte. O, tâlharul Baraba a stat de veghe în preajma mormântului Meu cel sigilat de mai-marii iudeilor, dar cine putea să pună pronia sub sigiliu? Nimeni nu credea că Eu, Cel răstignit, sunt Dumnezeu; nimeni nu știa îndeajuns decât după ce am înviat. Eu M-am lăsat răstignit, M-am lăsat spre moarte ca să înviez, și prin înviere să Mă știe omul că sunt Dumnezeu. Am profețit înainte de răstignire că Mă voi ridica din mormânt a treia zi, și când s-a luminat pentru ziua a treia M-am sculat și am cutremurat pământul și cerul, și îngerul a venit de sus și a dat piatra deoparte și a stat pe ea și l-au văzut străjerii care s-au trezit din pricina cutremurului; l-au văzut stând deasupra pietrei care sigila mor- mântul și s-au îngălbenit de frică și s-au făcu H[ܲ&ZK2&ZH[[Z\ۛr&[H]H ]X]B]1 2&ZHHXH\]H H0뛙\ [H0뛝X]2&ZH HY\HHX[XZHYZKX\XHH]0蛙 [ܛp蛝H YH[H[H\H YH[H[ 2&ZH]HKX[H\ ]ZH2&ZHKX[H\΂H[H]r&O2&ZHZ]0蛙K\HKXH[]\1 \[Y]KXHH[XH0뛝HX[XZBYZH\HKXH ޝ]\1 0뛝Y\K\\XH0\[HHr& X^ HH Yۚ\XB